PiataBursiera.info

Sursa & Copyright Mediafax

Wozniak, care a construit primul computer Apple împreună cu Steve Jobs şi a participat în 1976 la înfiinţarea companiei, a declarat duminică pentru Bloomberg, în Australia, că va cumpăra acţiuni la Facebook indiferent de preţul de deschidere, transmite Bloomberg.

Facebook vrea să atragă joi până la 11,8 miliarde de dolari prin oferta publică iniţială prin care se va lista la New York, pe piaţa Nasdaq.

Compania oferă publicului 337,4 milioane de acţiuni la preţuri în intervalul 28-35 dolari, capitalizarea maximă fiind estimată la 96 miliarde de dolari.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Wozniak lucrează în prezent la Fusion-io Inc., dezvoltator de tehnologie pentru memorii flash al cărei principal client este Facebook, urmat de Apple şi Hewlett-Packard.

Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, este un om de afaceri “foarte abil” care “combină cunoaşterea în materie de tehnologie cu viziunea şi perspicacitatea corporatistă ale lui Steve Jobs”, consideră cofondatorul Apple.

Wozniak, care se consideră mai mult om de ştiinţă decât om de afaceri, crede că decizia lui Zuckerberg de a amâna cât mai mult posibil listarea la bursă a fost cea mai bună strategie pentru reţeaua de socializare online.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Fondul de hedging Third Point LLC, fondat şi condus de către omul de afaceri Daniel Loeb, a obţinut trei locuri în consiliul de administraţie al Yahoo, dobândind astfel o poziţie de putere din care poate influenţa strategia companiei, care nu a reuşit în ultimii ani să-şi revigoreze afacerile.

Third Point deţine 5,8% din acţiunile Yahoo, fiind unul dintre cei mai importanţi acţionari.

Yahoo nu a precizat motivele plecării lui Scott Thompson, care va fi înlocuit interimar de Ross Levinsohn, şeful operaţiunilor de media ale companiei.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Wall Street Journal scrie luni, citând o sursă apropiată situaţiei, că Thompson a anunţat consiliul director al companiei şi mai mulţi colegi apropiaţi că are cancer tiroidian.

Thompson este CEO al Yahoo de numai patru luni, fiind însărcinat la preluarea mandatului cu readucerea afacerilor companiei pe creştere, în contextul competiţiei tot mai dure în arena publicităţii online din partea unor rivali de talia Google şi Facebook.

Fondul Third Point încearcă de câteva luni să impună reorganizarea consiliului director al Yahoo, învinuit de Loeb pentru performanţele slabe ale companiei pe bursă, pentru pierderea cotei de piaţă şi pentru respingerea, în 2008, a ofertei de preluare de aproape 50 miliarde de dolari înaintată de Microsoft. În prezent, Yahoo valorează mai puţin de jumătate din acea sumă.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

În România, preţul unui galon (circa patru litri) de benzină premium este de 6,59 dolari, notează Bloomberg, în timp ce venitul mediu zilnic este de 26 de dolari. Astfel, este necesar un sfert din venitul mediu zilnic pentru achiziţia a circa patru litri de benzină, potrivit analizei, care nu include ţările foarte sărace, cu un venit pe cap de locuitor sub patru dolari pe zi.

În funcţie de preţul propriu-zis, România se află în partea a doua a clasamentului, pe locul 34.

Ţinând cont, însă, şi de salarii, România se plasează în clasamentul denumit “suferinţă la pompă” pe locul al şaptelea în rândul celor 55 de state.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Topul zece după preţ este dominat de ţările europene dezvoltate. Cea mai scumpă benzină se vinde în Norvegia (9,7 dolari pentru circa patru litri), urmată de Danemarca, Italia, Olanda, Grecia, Suedia, Hong Kong, Portugalia, Marea Britanie şi Belgia.

Toate aceste state, unde populaţia are şi venituri ridicate, se situează, însă, în a doua jumătate sau pe la mijlocul clasamentului “suferinţei la pompă”.

Astfel, Norvegia, unde benzina este cea mai scumpă, se află pe locul 48 după procentajul din venitul mediu zilnic necesar pentru achiziţia a circa patru litri de benzină, cu numai 3,6% din totalul de 270 de dolari.

În funcţie de preţ, România se află între Singapore (6,7 dolari pe patru litri), locul 33, şi Chile, (6,54 dolari), locul 35. Singapore, unul dintre marile centre financiare ale Asiei, se situează în coada clasamentului “suferinţa la pompă”, pe 45, cu un venit mediu zilnic de 145 dolari, în timp ce în Chile venitul mediu zilnic de 38 de dolari asigură o clasare pe locul 17 în această privinţă.

În Europa Centrală şi de Est, Slovacia (locul 16 în clasamentul general) are cea mai scumpă benzină, de 7,93 dolari pentru patru litri. După impactul puterii de cumpărare, ţara se situează pe 19. În funcţie de preţ, Slovacia este urmată de Ungaria (17 după preţ şi 11 luând în calcul şi veniturile), Cehia (18-22), Slovenia (22-28), Austria (23-34), Letonia (25-9), Lituania (27-12), Estonia (28-20), Polonia (29-15), Bulgaria (31-5) şi România (34-7).

În Austria, preţul unui galon de benzină este de 7,45 dolari, situând ţara pe locul 23. Pentru achiziţia combustibilului, este necesar însă doar 5,2% din salariul mediu zilnic de 143 dolari.

Organizat în funcţie de “suferinţa la pompă”, clasamentul Bloomberg este condus de India (locul 37 în topul general), urmată de Nigeria (50), Indonezia (45), China (42), Bulgaria (31), Thailanda (43), România (34), Africa de Sud (39), Letonia (25), iar pe zece Egipt (52).

În India, preţul a patru litri de benzină este de 6,06 dolari, situând ţara pe locul 37 în funcţie de cost. Luând în calcul ponderea în venitul mediu zilnic, India ocupă primul loc al clasamentului “suferinţa la pompă”. Venitul mediu zilnic este de 4,5 dolari, iar costul a patru litri de benzină reprezintă 135% din acesta.

Pe ultima poziţie, atât după preţ, 0,09 dolari pe patru litri, se situează Venezuela în ambele clasamente Bloomberg. Benzina este cea mai ieftină din rândul statelor analizate, iar impactul asupra venitului mediu zilnic, situat la 28 de dolari, este de numai 0,3%.

Populaţia consideră benzina ieftină un drept, iar ultima dată când s-a încercat reducerea subvenţiilor la preţ, în 1989, au avut loc revolte în urma cărora au murit sute de oameni.

Clasamentul “suferinţă la pompă” este alcătuit în funcţie de procentajul din venitul mediu zilnic necesar pentru achiziţia a circa patru litri de benzină premium. Bloomberg a folosit pentru calcule preţuri din perioada 2-11 aprilie. Pentru unele ţări nu au fost disponibile date, în timp ce clasamentul exclude ţările cu un venit pe cap de locuitor sub 4 dolari pe zi.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Grecia are pe 15 mai scadente obligaţiuni în valoare de 450 de milioane de euro, care nu au fost incluse în procesul de restruturare. Autorităţile elene, după negocieri cu creditorii privaţi cu obligaţiuni emise de guvernul de la Atena, au şters circa 100 de miliarde de euro din datoria ţării. Investitori cu obligaţiuni în valoare de câteva miliarde de euro, aflate sub incidenţa legii altor state decât Grecia, au refuzat, însă, să participe.

Potrivit unor surse, propunerea de plată a fost transmisă biroului premierului Lucas Papademos, care înaintea unei decizii urma să se consulte cu şeful statului şi cu liderii partidelor politice.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

“Propunerea Ministerului de Finanţe este ca obligaţiunile să fie răscumpărate. Guvernul interimar va trebui să ia această decizie, cu aprobarea liderilor partidelor”, a declarat o sursă guvernamentală.

După ce nicio forţă politică nu a câştigat, în alegerile de la sfârşitul săptămânii trecute, suficiente mandate parlamentare pentru a forma guvern, Grecia se confruntă cu perspectiva formării unui executiv interimar până la organizarea unor noi alegeri.

Papademos s-ar putea consulta duminică cu liderii partidelor parlamentare în privinţa investitorilor privaţi cu obligaţiuni ce nu au fost incluse în restructurare.

Grecia a derulat o restructurare de proporţii a datoriei suverane, cerută de FMI şi UE în cadrul celui de-al doilea pachet de ajutor financiar internaţional, de 130 miliarde de euro. Au fost restructurate obligaţiuni de circa 199 miliarde de euro, reprezentând 96,9% din totalul de 205,5 miliarde de euro al datoriei către investitorii privaţi. Investitori cu obligaţiuni de circa 6 miliarde de euro emise sub incidenţa legii altor state, de către Grecia sau de companii de stat şi garantate de Grecia, au refuzat să participe.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Tarifele sunt valabile pentru perioada 25 mai – 22 iunie.

Cele patru hoteluri sunt Mercur şi Minerva (trei stele), administrate de Marius Usturoiu, proprietarul Mareea, cea mai mare agenţie la nivel naţional specializată în turismul intern, şi Dorna şi Modern, clasificate la trei şi patru stele, deţinute de omul de afaceri George Guci.

Opţiunea all inclusive asigură pentru sejurul de cinci nopţi şi şase zile toate cele trei mese servite în regim bufet (bucătărie românească şi tradiţională), băuturi incluse, acces gratuit la locurile de joacă pentru copii, acces gratuit la piscine, sezlonguri şi umbrele pe plajă.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

“Am observat în ultimii ani o mai mare atenţie a consumatorului faţă de preţurile vacanţelor. Pachetele integrate le securizează bugetul, iar pe ei îi mai costă doar transportul până pe litoral. Ei beneficiază la all inclusive de o gamă diversă de mâncăruri, de la felurile de bază până la deserturi, care se schimbă în fiecare zi, până la băuturi alcoolice şi nealcoolice”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Marius
Usturoiu.

Programul oferă şi facilităţi pentru copii, respectiv gratuitate pentru cei mai mici de 7 ani şi reducere de 50% pentru copiii cu vârste între 7 şi 12 ani.

“Aceste pachete, vândute prin programul Litoralul pentru Toţi, sunt mai ieftine cu 50% faţă de cele din vârf de sezon”, a spus Usturoiu.

Complexul Mercur Minerva Family Club este situat în nordul staţiunii Mamaia şi cumulează 280 de camere, iar hotelurile Dorna şi Modern, aflate în imediata vecinătate, au 150, respectiv 175 de camere.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

“Am de gând ca, în perioada imediat următoare, să modificăm sistemul redevenţelor, pentru că să ai în România o medie de 4% în condiţiile în care media europeană este peste 20%….Nu pot avansa încă o cifră până nu o stabilesc”, a spus Ponta la emisiunea “După 20 de ani” la PRO TV.

El a precizat că noul nivel de redevenţe, care ar urma să fie aplicat ulterior, va fi anunţat cât mai repede, până la sfârşitul actualei sesiuni parlamentare.

Sesiunea parlamentară se încheie la sfârşitul lunii iunie.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Cabinetul Ponta a înscris în programul de guvernare regândirea sistemului de redevenţe şi a taxelor de exploatare a resurselor în acord cu prevederile comunitare.

La finalul anului trecut, fostul Guvern Boc a a anunţat că a decis prin ordonanţă de urgenţă, dublarea redevenţei pentru aur, platină şi argint, de la 4% la 8% din valoarea producţiei, şi majorarea redevenţei de la 4% la 6% pentru celelalte produse miniere, precum cărbunele şi apele minerale, o cotă de 20% din taxe urmând să fie cedată autorităţilor locale.

Actul normativ prevedea creşterea redevenţelor la 6% pentru producţia de cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, metale radioactive, pământuri rare, pietre preţioase şi semipreţioase, dar şi pentru ape minerale terapeutice, ape termoninerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice şi la 8% din valoarea producţiei pentru minereuri de metale nobile.

Din categoria minereurilor metale nobile fac parte argintul, aurul, mercurul şi metalele platinice (ruteniu, osmiu, rodiu, iridiu, paladiu şi platina).

În nota de fundamentare a actului normativ se arăta că pentru intervalul următorilor patru ani se poate stima o creştere a veniturilor bugetare provenite din redevenţe miniere/petroliere de aproximativ 1,1 miliarde lei.

Cel mai important zăcământ de aur din România este situat în localitatea Roşia Montană, judeţul Alba, şi este concesionat în vederea exploatării companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Zăcământul de la Roşia Montană este evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

La sfârşitul lunii martie a acestui an, Guvernul Ungureanu a anunţat însă că ordonanţa de uurgenţă privind majorarea redevenţelor la minereuri feroase şi neferoase, aur, platină şi argint transportul şi tranzitul petrolului a fost lecturată de Guvernul Boc, dar nu şi publicată în Monitorul Oficial, astfel că nu este aplicată.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Kelemen Hunor a fost întrebat, într-o conferinţă de presă la Bistriţa, dacă împărtăşeşte opiniile unor lideri PDL care au criticat intenţia Guvernului USL de a creşte salariile cu opt la sută din luna iunie, în condiţiile în care, spun ei, ar exista bani pentru reîntregirea acestora cu 16 la sută.

“Există cinci miliarde de euro în rezerva Ministerului de Finanţe pentru a mări salariile cu 15-16 la sută. Eu cred că asta ar fi fost decizia corectă şi nu înţeleg nici eu de ce nu au luat această hotărâre. Doar despre opt la sută se vorbeşte. Noi, când am plecat de la guvernare, am lăsat lucrurile în regulă şi eram pregătiţi să facem acest pas, să luăm această decizie pentru iunie, aşa cum am înţeles că a luat şi Guvernul USL decizia, dar noi eram pregătiţi pentru 15 la sută, nu pentru opt la sută”, a afirmat preşedintele UDMR.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Acesta a adăugat că nu înţelege de ce creşterea deficitului bugetar nu duce şi la reîntregirea cu 15 la sută a salariilor.

“Eu ştiu că ei au insistat şi au crescut mult deficitul bugetar, mult peste limita pe care noi am votat-o şi am respectat-o. Asta înseamnă că tot din împrumuturi vor fi alocaţi o grămadă de bani, dar nu ştiu unde. Dacă tot au acceptat creşterea deficitului, nu am înţeles de ce nu au dat creşterea salariilor cu 15 la sută. Eu atât pot să spun că acel Guvern care a plecat în urma votului din Parlament era pregătit să mărească salariile cu 15 la sută începând din iunie şi respectam şi ţinta de deficit. Acum ţinta de deficit a crescut, deficitul va fi mai mare. Probabil că din împrumut va fi acoperit acest deficit, că din altă parte nu. Nu cred că cineva vrea să tipărească bani în plus în România, dar nu mai este treaba noastră. Noi vom urmări foarte atent ce face Guvernul şi vom critica ce trebuie criticat”, a conchis Kelemen.

Recuperarea totală a salariilor de la nivelul din iunie 2010 va fi posibilă doar anul viitor, întrucât Guvernul a decis să plătească banii aferenţi contribuţiilor reţinute la pensii şi nu poate majora salariile cu mai mult de opt la sută, a declarat şeful misiunii FMI de evaluare, Jeffrey Franks.

“Am convenit să permitem o uşoară relaxare a ţintei de deficit cash, de la 1,9 la 2,2% din PIB. (…) Suma disponibilă nu va fi suficientă pentru a permite recuperarea totală imediată a salariilor, cât şi a contribuţiilor plătite de pensionari. Ceea ce rămâne până la recuperarea totală la salarii urmează să fie acordat anul următor”, a declarat Franks.

El a arătat că Guvernul a ales să majoreze salariile cu opt la sută la 1 iunie şi să aloce suma rămasă pentru plata contribuţiilor achitate de pensionari.

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, la Târgu Jiu, în legătură cu declaraţiile şefului misiunii FMI, Jeffrey Franks, privind creşterea salariilor bugetarilor, că a doua tranşă de majorare va fi aplicată la 1 decembrie, aşa cum s-a convenit în negocierile cu Fondul.

După reducerea salariilor cu 25 la sută în iulie 2010, bugetarii au beneficiat anul trecut de o majorare salarială cu 15 la sută.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

“Dacă acordurile nu vor fi respectate, acest lucru înseamnă că nu sunt întrunite condiţiile pentru a continua cu o ţară care nu îşi respectă angajamentele“, a declarat Barroso într-un interviu acordat postului italian SkyTG24.

Barroso a subliniat că are “mult respect pentru democraţia greacă”.

“Dar trebuie să respect şi celelalte 16 state ale zonei euro care au aprobat planul de relansare destinat Greciei”, a argumentat el. “Toată lumea trebuie să respecte acordurile, este ca într-un club. Nu vreau să mă refer la o ţară anume, dar o ţară care nu respectă reglementările, mai bine să plece“, a spus el.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Premierul a mai semnat deciziile de eliberare din funcţie a secretarilor de stat marius Iuraşcu (Ministerului Culturii), Eugen Curteanu (Ministerul Dezvoltării şi Turismului), Ioan Haiduc (Agenţia pentru Implementarea Proiectelor IMM).

Şeful Guvernului a semnat şi decizia prin care Anca Nicoleta Alexandrescu este numită consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al primului-ministru.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">