PiataBursiera.info

Archiva pentru categoria ‘Economie’

Sursa & Copyright Mediafax

“Noi am anunţat şi premierul a spus foarte clar că aceste două mari obiective majore cu care am venit la guvernare le vom păstra. Eu cred că sunt resurse pentru a acoperi aceste – să nu spunem majorări, pentru că nu sunt – ci revenirea la salariile din octombrie 2010 şi restituirea banilor opriţi neconstituţional, în urma deciziei CC, către pensionari”, a spus ministrul Muncii.

Mariana Câmpeanu a arătat că aceste măsuri vor fi luate în calcul la rectificarea bugetară.

În plus, ministrul Muncii a mai arătat că, după auditul pe care îl va face fiecare ministru, luna aceasta, se va stabili acolo unde cheltuielile pot fi reduse şi unde s-a făcut risipă.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Ea a mai arătat că ordonanţa de urgenţă privind restituirea CASS către pensionari a fost finalizată şi se află deja la Guvern.

Economia a scăzut cu 0,1% în primul trimestru faţă de octombrie-decembrie şi a intrat în recesiune, întrucât este al doilea trimestru consecutiv de scădere comparativ cu lunile anterioare, evoluţia fiind anticipată de analişti, care estimau însă o contracţie puţin mai mare, de 0,2-0,3%.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

“Indicatorii încrederii în economia zonei euro pentru luna aprilie s-au cifrat la niveluri dezamăgitor de scăzute, sugerând că recesiunea va continua şi în trimestrul al doilea”, se arată într-o scurtă analiză a Erste, banca-mamă a BCR.

Zona euro este piaţa de desfacere pentru mai mult de jumătate din exporturile României, notează Erste, iar cererea externă a afectat deja negativ Produsul Intern Brut din primul trimestru, contribuind la reintrarea economiei româneşti în recesiune.

Banca austriacă anticipează o creştere economică de 1,2% pentru România în acest an.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Economia României a scăzut cu 0,1% în primul trimestru faţă de ultimele trei luni ale anului trecut şi a intrat în recesiune tehnică, definită ca două trimestre consecutive de contracţie a PIB faţă de trimestrul anterior respectiv.

În trimestrul al patrulea al anului trecut, PIB-ul a coborât cu 0,2% faţă de trimestrul al treilea.

Analiştii citaţi de presa internaţională anticipează că economia zonei euro a intrat în recesiune în primul trimestru al acestui an, cu o contracţie de 0,2%, precedată de o scădere de 0,3% în ultimele trei luni din 2011.

Eurostat va confirma sau infirma oficial această ipoteză în cursul zilei de marţi, însă creşterea economică surprinzător de puternică afişată marţi dimineaţa de Germania are potenţialul să modifice rezultatul la nivelul zonei euro.

Germania, cea mai mare economie europeană, a înregistrat o creştere a PIB de 0,5% în primul trimestru, după o uşoară contracţie în ultimele trei luni din 2011.

Totodată, economia Franţei, a doua din Europa, a stagnat în primele trei luni după o creştere uşoară în trimestrul al patrulea al anului trecut.

Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, economia României a crescut cu 0,3% pe serie brută şi cu 0,8% pe serie ajustată sezonier, potrivit datelor prezentate marţi de Institutul Naţional de Statistică.

Analiştii Erste notează că încetinirea mai accentuată a exporturilor comparativ cu importurile a limitat creşeterea economică anualizată în primul trimestru, însă principalul factor este cererea internă.

“Credem că creşterea anuală foarte slabă din primul trimestru al acestui an poate fi atribuită cererii interne, în particular consumului populaţiei, componentă care generează circa 70% din PIB-ul total. Totuşi, investiţiile slabe şi scăderea stocurilor în industrie ar putea să fi contribuit la limitarea cererii interne, în timp ce încetinirea mai abruptă a exporturilor în raport cu importurile sugerează o contribuţie negativă a cererii externe la PIB în primul trimestru, faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut”, se spune în analiza Erste.

În continuare, temerile privind criza din zona euro, proaspăt reaprinse, ar putea rezulta în reducerea fluxului investiţiilor străine directe către România.

După un moment de linişte în primele două luni ale anului, datorat injecţiilor de lichiditate totalizând 1.000 miliarde euro efectuate de Banca Centrală Europeană (BCE), zona euro a intrat într-o nouă rundă a crizei datoriilor de stat.

Atenţia pieţelor este fixată din nou pe Grecia, unde rezultatul fragmentat, indecis, al alegerilor generale pune sub semnul întrebării respectarea condiţiilor din acordul de finanţare convenit cu UE, FMI şi BCE şi antrenează speculaţii privind ieşirea statului din blocul monetar european.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Oficialii europeni au subliniat însă că Grecia trebuie să respecte termenii programului de “bailout” convenit cu UE şi FMI.

Totuşi, dacă statul elen va reuşi să formeze un guvern legitim care să subscrie acordului cu instituţiile financiare internaţionale, atunci unele ţinte din program ar putea fi “înmuiate”, a indicat Jean-Claude Juncker, preşedintele forumului miniştrilor de Finanţe din zona euro.

“Nu văd, nici măcar pentru o secundă, ieşirea Greciei din zona euro. Este un nonsens, este propagandă. Ieşirea Greciei din zona euro nu a fost o temă de discuţie astăzi. Nimeni, absolut nimeni, nu a ridicat această problemă. Însă populaţia Greciei, cetăţenii ei, trebuie să ştie că am convenit asupra unui program care trebuie implementat”, a spus Juncker luni seara, după încheierea şedinţei miniştrilor de Finanţe din zona euro.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

La nouă zile după alegerile generale din 6 mai, încheiate cu un rezultat extrem de fragmentat, partidele politice din Grecia nu au reuşit să formeze o coaliţie de guvernare dispusă să susţină acordul cu instituţiile financiare internaţionale.

Sondajele arată că partidele poziţionate împotriva acordului de finanţare externă ar avea cel mai mult de câştigat de pe urma organizării unei noi runde a alegerilor generale, care ar putea avea loc în luna iunie.

Oficialii europeni au indicat clar că spaţiul de manevră pentru renegocierea acordului de 130 miliarde euro cu Grecia este foarte restrâns, însă Juncker s-a arătat dispus să ofere indulgenţă Atenei dacă partidele politice vor reuşi să-şi depăşească divergenţele şi să formeze o coaliţie de guvernare care să subscrie programului convenit cu UE şi FMI.

“Dacă ar apărea schimbări dramatice de situaţie, nu am exclude o dezbatere privind extinderea termenelor (impuse Greciei pentru atingerea unor ţinte – n.r.). Nu spun că există o intenţie de a prelungi perioadele, însă trebuie să facem lucrurile într-o ordine. Avem nevoie de un guvern în Grecia. Guvernul Greciei trebuie să arate clar că va respecta în totalitate programul. În circumstanţe excepţionale, nu am exclude posibilitatea unor discuţii privind acordul. Nu a fost discutat astăzi (luni – n.r.), pentru că celelalte două condiţii nu au fost respectate: nu avem un guvern în Grecia şi nu au apărut circumstanţe excepţionale. În orice caz, nu ar exista modificări substanţiale”, a explicat Juncker.

Premierul în exerciţiu al Greciei, tehnocratul Lucas Papademos, a indicat luni că statul elen ar putea rămâne fără bani încă din luna iunie în lipsa unui guvern învestit care să poată obţine următoarea tranşă din finanţarea externă.

Pe pieţele financiare, mulţi investitori pariază deja pe falimentul Greciei şi ieşirea statului din zona euro.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Ratingul UniCredit, cea mai mare bancă italiană, prezentă şi în România, a fost coborât cu o treaptă de la A2 la A3.

Intesa Sanpaolo, a doua bancă din Italia, care are de asemenea operaţiuni şi pe piaţa românească, a fost de asemenea retrogradată de la A2 la A3, potrivit unui comunicat transmis luni seara de Moody s.

Agenţia a menţinut perspectiva ratingurilor băncilor italiene la negativă.

Retrogradările anunţate luni reprezintă, în parte, consecinţe ale deciziei din 13 februarie a Moody s de a coborî ratingurile Italiei, Spaniei şi altor patru state europene, din cauza temerilor privind criza datoriilor de stat din zona euro.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Ratingul Italiei a fost redus atunci de la A2 la A3, cu perspectivă negativă.

Nivelul A3 este, în metodologia Moody s, cu patru trepte deasupra categoriei “junk”, nerecomandată pentru investiţii pe termen lung.

“Ratingurile băncilor italiene sunt acum printre cele mai scăzute din statele europene cu economii avansate, reflectând vulnerabilitatea acestor instituţii la condiţiile operaţionale adverse din ţară şi din Europa”, se spune în comunicatul Moody s.

O nouă rundă de recesiune în Italia şi măsurile de austeritate adoptate din toamna anului trecut afectează cererea pe termen scurt în economie, generând condiţii operaţionale tot mai dificile pentru bănci, se arată în comunicat.

Problemele din economie generează deteriorarea calităţii activelor, împingând în sus costul riscului, iar performanţele operaţionale ale băncilor sunt tot mai slabe.

Totodată, accestul tot mai dificil la finanţare din piaţă va exercita presiuni suplimentare asupra băncilor în sensul reducerii activelor, strategie care afectează afacerile şi profitul.

Valoarea obligaţiunilor statului italian deţinute de băncile locale a crescut puternic în primele două luni ale acestui an, rezultat al injecţiilor de lichiditate de 1.000 miliarde euro efectuate de Banca Centrală Europeană în decembrie şi februarie, notează Bloomberg.

Soldul datoriei de stat către băncile locale a crescut în ianuarie şi februarie cu 28%, la 267 miliarde euro, potrivit cifrelor Băncii Italiei citate de Bloomberg.

Băncile italiene au absorbot aproape un sfert din fondurile oferite de BCE în cadrul celor două operaţiuni de refinanţare pe trei ani.

Criza datoriilor de stat din Europa părea că dă înapoi la începutul anului, injecţiile de lichiditate ale BCE împingând semnificativ în jos dobânzile la împrumuturile statelor din sudul zonei euro. Primăvara a reaprins însă criza, urcând randamentele către maximele care au alarmat Europa în toamna anului trecut, iar costul riscului a crescut proporţional.

Moody s a coborât luni cu o treaptă ratingurile a 10 bănci italiene, opt instituţii au fost retrogradate cu două trepte, şase cu trei trepte, respectiv două cu patru trepte.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

“Magyar Telekom, Telenor şi Vodafone sunt şocate să afle că Guvernul a modificat proiectul privind impozitele pe apelurile telefonice”, au declarat companiile într-un comunicat făcut public luni, la Budapesta.

“După ce în timpul negocierilor prealabile, Guvernul a propus introducerea unei taxe de consum, aplicată consumatorilor, proiectul de lege depus Parlamentului vorbeşte de un impozit care afectează serviciile de telecomunicaţii, la care companiile de telecomunicaţii fac obiectul”, se menţiona în comunicat.

Acestea din urmă “consideră inacceptabilă această procedură care le-ar face să suporte o nouă taxă specifică”.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

În 2010, pentru a lupta împotriva deficitului bugetar, Premierul Viktor Orban a introdus o serie de taxe, supranumite “de criză”, care se aplicau societăţilor comerciale, de telecomunicaţii şi energetice, alături de impozitarea băncilor şi instituţiilor financiare.

În urmă cu două săptămâni, Guvernul a adoptat un plan de rigoare – pentru a coborâ deficitul public la o cotă mai mică decât 3 la sută din PIB – în care a promis scăderea, în 2013, cu 50 la sută, urmată cu eliminarea, în 2014, a taxelor specifice.

Potrivit ultimelor informaţii disponibile, aceste impozite vor fi înlocuite de noi taxe aplicate băncilor şi societăţilor de telecomunicaţii.

Parlamentul va dezbate în viitorul apropiat aceste măsuri fiscale.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Inspectoratul de stat în Construcţii şi Oficiul pentru Cadastru au fost transferate, în prima şedinţă a noului Guvern, din gestionarea Ministerului Dezvoltării în subordinea executivului, premierul Victor Ponta afirmând că cele două structuri au fost trecute anterior la minister “mai mult pe criterii personale” decât funcţionale.

La sfârşitul săptămânii trecute, şeful Guvernului a demis şi conducerea Inspectoratului de Stat în Construcţii.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Îngrijorarea privind viitorul zonei euro a fost amplificată de liderul stângii radicale din Grecia, care a respins o invitaţie a preşedintelui la o rundă finală de discuţii pentru formarea unei coaliţii, ceea ce împinge ţara spre noi alegeri.

Problemele din Grecia se adaugă temerilor referitoare la încetinirea creşterii economiei mondiale, provocate de datele sub aşteptări privind industria prelucrătoare din China, a doua mare economie a lumii.

La ora 13:07 GMT, petrolul Brent, de referinţă la Londra, era cotat în scădere cu 1,65 dolari, la 110,61 dolari pe baril. Pe parcursul tranzacţiilor cotaţia a coborât cu peste 2 dolari. La începutul lunii martie, preţul petrolului a atins 128 de dolari pe baril.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Preţul petrolului de referinţă pe piaţa americană este în declin cu 1,82 dolari, la 94,31 dolari pe baril.

Arabia Saudită vrea un preţ al ţiţeiului de circa 100 de dolari pe baril şi o majorare a stocurilor la nivel mondial, înainte de creşterea cererii în a doua jumătate a acestui an, a declarat ministrul Petrolului, Ali al-Naimi.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

O corecţie mai mare decât cea de luni a fost înregistrată la 8 august, când indicele general BET-C a coborât cu 7,41%. Atunci, decizia agenţiei de evaluare Standard & Poor s de reducere a ratingului SUA a dus la corecţii dure pe toate pieţele.

În primele minute ale şedinţei de luni, piaţa locală a coborât cu 0,4%, mai uşor decât bursele externe, însă după ora 10:30 scăderea a început să se accentueze. Punctul minim al indicelui general BET-C a fost atins în jurul orei 16:10, când piaţa era cu 4,24% sub nivelul de vineri.

“Orice ordin de vânzare trebuia introdus la 3-4 procente mai jos pentru a găsi contraparte. Evoluţia pare a fi definită de mişcările de pe pieţele externe. Să nu uităm că leul se află la un minim istoric în raport cu euro şi sunt semnale că se retrag bani din România. Asta ar putea explica evoluţia din ultimele zile. Pe deasupra este deja prea cunoscută zicala «vinde în mai şi pleacă!»”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul departamentului Clienţi al SSIF Broker, Adrian Ceucă.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

La închiderea pieţei principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni de la BVB, era în scădere cu 4,18%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 5,81% sub închiderea de vineri.

Reculul indicelui BET-NG a fost accentuat de scăderile consemnate de acţiunile Transelectrica (5,8%), OMV Petrom (5,88%) şi Transgaz (6,73%).

Indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea (FP), a coborât cu 4,15%. Acţiunile SIF-urilor au înregistrat corecţii de 2,09% – 4,71%, iar titlurile Fondului Proprietatea au coborât cu 4,59%.

Totodată, indicele extins al Bursei, BET-XT, a consemnat o corecţie de 4,18%. Indicele reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.

“Scăderile de astăzi (luni -n.r.) se justifică prin teama investitorilor de o nouă evoluţie asemănătoare celui de anul trecut, când am văzut scăderi importante. Incertitudinea şi problemele din zona euro nu aduc cumpărători în piaţă şi accentuează temerile vânzătorilor. Cred că exista şanse pentru noi corecţii în perioada următoare. Din cauza lipsei de cumpărători din piaţă majoritatea celor care vor să vândă sunt nevoiţi să acţioneze direct, iar lipsa volumelor accentuează mişcarea descendentă. Este de ajuns să fie sedimentată teama în rândul investitorilor şi foarte rapid apare şi vânzarea panicată. Pe piaţa locală s-a văzut încă de acum câteva săptămâni că nu mai există interes pentru cumpărare, cu câteva excepţii. În momente precum cele de astăzi de pe pieţele internaţionale vedem şi urmările acestei lipse de interes, adică scăderile generalizate”, a afirmat Gabriel Necula, broker la Alpha Finance.

Investitorii au tranzacţionat acţiuni de 40,6 milioane lei (9,1 milioane euro), valoare cu 68% peste rulajul şedinţei precedente, de 24,1 milioane lei (5,4 milioane euro). Totuşi, lichiditatea a fost asigurată în proporţie de 58% de transferuri cu acţiunile Fondului Proprietatea (14,5 milioane) şi SIF Transilvania (9 milioane lei).

Cea mai recentă operaţiune cu acţiunile FP a fost efectuată la 0,489 lei, preţ în scădere cu 4,59%, iar titlurile SIF Transilvania au coborât cu 4,71%, la 0,688 lei. Cu acţiunile Fondului Proprietatea a fost realizat şi un deal, de 2,4 milioane lei, la preţul de 0,496 lei, cu 3,22% sub închiderea de vineri.

Câte o tranzacţie negociată a fost realizată şi cu 0,51% din acţiunile SIF Oltenia (3,4 milioane lei) şi cu titluri OMV Petrom (1,8 milioane lei). Acţiunile SIF Oltenia au fost transferate la 1,16 lei, preţ cu 0,94% sub închiderea de vineri, iar titlurile companiei petroliere au fost cedate la 0,375 lei, cu 4,6% sub referinţă.

Pe piaţa principală, acţiunile SIF Oltenia au coborât cu 4,44%, la 1,119 lei, iar titlurile OMV Petrom au scăzut cu 5,88%, la 0,37 lei. Operaţiunile cu acţiuni SIF Oltenia au cumulat 1,4 milioane lei, iar titlurile companiei petroliere au consemnat un rulaj de aproape 2 milioane lei.

La finalul şedinţei pe verde erau doar acţiunile emise de şapte societăţi din cele 80 de companii listate pe primele trei categorii ale BVB şi la secţiunea Internaţionale. Evoluţia acestor titluri a venit însă pe rulaje foarte reduse. Cel mai mare rulaj, de 262.000 de lei, a fost consemnat de acţiunile Azomureş, care au urcat cu 0,56%, la 1,979 lei.

Pe piaţa Rasdaq, investitorii au transferat acţiuni de 360.000 de lei, valoare cu puţin sub rulajul de vineri, de 366.000 de lei.

Titlurile Iprolam (IPRO) au fost cele mai lichide din piaţă, cu operaţiuni de 108.000 de lei, iar preţul a scăzut cu 12,09%, la 8 lei.

La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în scădere cu până la 2,7%, iar majoritatea pieţelor din Europa Centrală şi de Est coborau cu până la 3,2%.

Pieţele sunt influenţate de temerile investitorilor privind criza datoriilor de stat din zona euro, antrenate în ultimele zile de tensiunile politice din Grecia, unde principalele nu reuşesc să formeze o coaliţie de guvernare. Impasul politic generat de eşecul negocierilor privind formarea unui guvern în Grecia, care să susţină măsurile de austeritate şi acordul cu FMI şi instituţiile financiare internaţionale, amplifică temerile privind ieşirea Greciei din zona euro.

În plus, premierul elen Lucas Papademos, şeful guvernului care ar fi trebuit să-şi încheie mandatul odată cu formarea unui nou executiv după alegerile de la începutul lunii mai, a avertizat preşedinţia că statul ar putea intra în încetare de plăţi la începutul lunii iunie, mai devreme decât se credea.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Ponta a precizat că, în situaţia în care România ar avea probleme pe partea de încasări la buget, statul va trebui să facă alte economii pentru a majora salariile bugetarilor.

“Avem deja prevăzute în deficitul bugetar acest măsuri (de majorare a salariilor bugetarilor – n.r.). Dacă vom avea probleme pe partea de încasări la bugetul de stat, sigur că va trebui să facem alte economii”, a spus Ponta.

El a precizat că, cel puţin în 2012, România nu va avea probleme cu încasările din zona de exporturi.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

“Dacă există probleme într-adevăr economice, ştiţi că ţările din UE reprezintă principalul partener comercial al României, în special pe zona de exporturi. Dacă există o reducere a cererii, inevitabil afectează şi România, dar nu cred, cel puţin în acest an nu vor fi probleme de acest gen”, a spus Ponta.

Guvernul nu va renunţa la a mai efectua a doua etapă de majorare a salariilor în sectorul bugetar nici dacă situaţia economică se va înrăutăţi în semestrul II al anului, ci va tăia în acest caz din cheltuieli la alte capitole, a declarat premierul Victor Ponta la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică de PRO TV.

El a precizat din nou că pentru bugetari este prevăzută o creştere cu 8% a salariilor de la 1 iunie şi diferenţa până la recuperarea integrală de la 1 decembrie 2012.

Întrebat dacă Guvernul va renunţa la a mai efectua a doua etapă de majorare a salariilor în sectorul bugetar în cazul în care situaţia economică europeană se va înrăutăţi drastic în a doua parte a anului, premierul a răspuns negativ, precizând că în acest caz vor fi tăiate cheltuieli de la alte capitole.

El a amintit în acest context că fostul Guvern Ungureanu a început un lucru bun la ANAF, printr-un proces de reducere a evaziunii fiscale şi de colectare mai bună a veniturilor la buget, şi a precizat că speră şi în încasări mai bune la buget prin eliminarea cheltuielilor “clientelare”.

Întrebat dacă Guvernul va efectua a doua tranşă de majorare a salariilor în sectorul bugetar “cu orice preţ”, în cazul în care situaţia economică va fi sub aşteptări spre finalul anului şi în contextul în care Executivul nu are în prezent bani decât pentru prima etapă de reîntregire a salariilor, premierul a răspuns tot negativ.

“Nu cu orice preţ, pentru că nu despre asta e vorba. Este vorba despre ceea ce am reuşit să aflăm practic înainte de a intra în Palatul Victoria şi în sediul Ministerului de Finanţe, pentru că noi am avut o situaţie specială: am negociat cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale înainte de a fi învestiţi în funcţie şi a pune piciorul fizic în Palatul Victoria şi în Ministerul Finanţelor”, a spus şeful Guvernului.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Faţă de finalulul anului trecut, când a fost publicat un nivel de 4,3197 lei/euro, cursul afişat luni este mai mare cu 2,7%.

Leul a continuat să se deprecieze şi faţă de dolar, iar rata a urcat cu 2,7 bani, la 3,4479 lei/dolar, reprezentând cel mai ridicat nivel din 1 iulie 2010. La data menţionată, referinţa s-a situat la 3,5420 lei/dolar.

Pentru francul elveţian, cotaţia a urcat la 3,6 lei/franc, un nou maxim începând cu 5 septembrie 2011. La începutul lunii septembrie, francul a fost cotat la 3,8133 lei.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Cursurile de referinţă leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc.

La deschiderea şedinţei de luni, euro era cotat la 4,4360 – 4,4390 lei, în scădere faţă de nivelul de vineri seară, când schimburile se realizau la 4,4400 – 4,4415 lei/euro.

Ulterior, cursul a coborât până la 4,4315 lei/euro, întrucât unii participanţi la piaţă se aşteptau la intervenţia BNR pentru a sprijini leul.

Spre jumătatea zilei, însă, cotaţiile au revenit în urcare, în condiţiile în care jucătorii nu au “detectat” prezenţa băncii centrale în piaţă, iar în jurul orei 13:00, schimburile se perfectau la 4,4445 – 4,4460 lei/euro.

În acelaşi timp, valutele din regiune afişau pierderi de circa 0,8%, după ce discuţiile din Grecia privind formarea unei coaliţii au întâmpinat duminică un nou obstacol. Temerile investitorilor privind ieşirea Greciei din zona euro s-au reaprins, iar statul ar putea fi nevoit să organizeze o nouă rundă de alegeri.

Pieţele financiare sunt sub presiune de la începutul săptămânii trecute, după ce cele două partide principale care susţin acordul Greciei cu instituţiile financiare internaţionale nu au reuşit să obţină împreună majoritatea, punând sub semnul întrebării capacitatea ţării de a respecta condiţiile convenite cu creditorii externi, de a evita falimentul şi de a rămâne în zona euro.

Băncile comerciale practicau dobânzi de 3,78 – 4,28% pe an pentru plasamentele cu scadenţă la o zi, faţă de 3,66% – 4,16% la închiderea săptămânii trecute. Dobânzile pentru sumele plasate pe termen de o săptămână sunt de 3,91 – 4,41%, uşor peste cele de vineri, de 3,85% – 4,35%.

Dealerii spun că ratele de dobândă au fost supuse unor presiuni ascendente, ca urmare a presupuselor intervenţii valutare recente şi la aşteptări pentru noi asemenea episoade.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">