PiataBursiera.info

Archiva pentru categoria ‘Economie’

Sursa & Copyright Mediafax

“Cei care obţin venituri din drept de autor şi cei care lucrează pe convenţii civile nu mai sunt obligaţi să meargă să depună declaraţie şi să facă plata. Se va modifica şi se va aplica metoda stopajului la sursă, adică angajatorii vor reţine banii şi-i vor vira la buget, e metoda cea mai eficientă, adică mai rapidă şi cu costurile cele mai mici. Modificarea se va face tot prin ordonanţă de urgenţă, noi avem termen ca miercuri să intre în Guvern şi să apară aceste modificări”, a afirmat Ialomiţianu, la Interviurile Gândul.

Întrebat dacă angajatorii vor “uita” să vireze banii la buget, Ialomiţianu a spus că este vorba de o răspundere penală şi se va aplica legea.

Totodată, întrebat cine va opera stopajul la sursă în cazul maneliştilor, spre exemplu, care câştigă mii de euro pe lună, dar nu plătesc taxe la buget, Ialomiţianu a spus că există o modificare a Codului de Procedură privind introducerea metodelor indirecte de control, în funcţie de avere, şi că orice avere trebuie să aibă o sursă de finanţare, în funcţie de banii din conturi.

“Sigur că întotdeauna există o posibilitate de a scăpa, într-un timp scurt sau lung. Dar noi trebuie să venim cu nişte metode de verificare pentru a depista acele persoane care se sustrag de la plata impozitelor”, a spus el.

Ialomiţianu a răspuns astfel unei întrebări care se referea la cei care vor ţine banii în conturi în străinătate sau “la saltea”.

“Nu, nu este vorba de a trimite inspectorii la nunţi sau alte lucruri de genul acesta, este vorba de nişte metode pe care le aplică toate ţările din Uniunea Europeană şi Statele Unite, de verificare, orice persoană care are o creştere de avere înseamnă că are un venit care trebuie impozitat. Este o metodă de a stabili venitul impozabil, baza impozabilă se poate stabili în funcţie de venit sau în funcţie de cheltuieli”, a arătat el.

Întrebat în continuare când va fi pusă în aplicare această metodă, el a arătat că modificarea Codului a fost făcută deja şi acum se lucrează la normele tehnice de aplicare de către cei de la ANAF, urmând să se aplice probabil de la 1 ianuarie.

Despre proiectul prin care contribuţiile sociale plătite de cei care obţin venituri independente s-ar dubla, şeful Finanţelor a spus că nu s-a luat încă o decizie.

“Este o variantă de lucru între specialiştii din Finanţe şi specialiştii din afara ministerului, experţi fiscali, nu s-a luat încă nicio decizie. Noi trebuie să promovăm anumite principii în fiscalitate, o echitate, adică toate persoanele să plătească în mod egal, şi impozite, şi contribuţii. Se evită astfel evaziunea fiscală, în primul rând, adică să se plece dintr-un loc în altul, plus un respect faţă de contribuabil. Plus siguranţa, adică persoanele trebuie să aibă şi o asistenţă socială mai bună, şi de sănătate. Dar principala grijă e să nu crească evaziunea, aici e o sarcină pe care preşedintele mi-a dat-o, şi premierul, legat de reducerea evaziunii. Şi am să cer celor de la ANAF o eficienţă mai mare, adică analiza de risc pe contribuabili să fie folosită în mod constant, cei care desfăşoară activitate să vedem, în funcţie de cifra de afaceri, ce-au declarat, dacă s-au produs modificări în declaraţiile lor fiscale, dacă au plătit mai puţin, înseamnă că ceva s-a întâmplat acolo. Şi în zonele în care evaziunea este ridicată, acolo controalele vor fi intensificate”, a spus el.

Ialomiţianu a fost întrebat şi dacă va cere să se aplice legea şi în cazul firmei Remat, la care soţia sa este administrator şi care figurează pe site-ul ANAF cu o datorie de 400.000 de lei.

“Nu ştiu de situaţia aceasta, probabil că e o raportare mai veche cea pe care aţi văzut-o, dar dacă e aşa, o să cer lucrul acesta, toate firmele cu datorii vor fi executate silit, indiferent cine este administrator”, a arătat ministrul.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

Reformele legate de Planul de Stabilitate şi Creştere au rolul să prevină declanşarea unei noi crize a datoriilor suverane, de timpul celei din Grecia, după ce legislaţia actuală s-a dovedit ineficientă pentru impunerea unor limite datoriilor şi deficitelor, relatează Reuters.

Ideile de reformă sunt dezbătute într-un for numit Task Force, format din miniştrii de Finanţe, care s-a reunit pentru prima oară în luna mai.

“Miniştrii vor discuta tipurile de sancţiuni care ar trebui aplicate, dacă acestea trebuie să fie automate, sau dacă trebuie aplicate numai corectiv sau şi preventiv”, a declarat o sursă din zona euro, apropiată situaţiei.

Surse din zona euro au arătat că există o anumită frustrare în rândul ţărilor UE în legătură cu ritmul progreselor, mai ales că termenul limită a fost stabilit pentru sfârşitul lunii octombire, când reforma trebuie să fie aprobată de summitul liderilor comunitari.

“Intrăm într-o anumită criză de timp. Discuţiile evoluează în direcţia bună, dar sentimentul general este că lipsesc detaliile”, a spus prima sursă citată.

Un alt oficialul a arătat că discuţiile nu au progresat prea mult, se află încă la nivel de principii.

“Toată lumea este de acord că ar trebui ca sancţiunile să fie mai ferme şi să fie aplicate automat, dar sunt puţin frustrat că discuţiile nu au intrat în detalii”, a spus un al doilea oficial.

Sursele au mai spus că există un acord general că guvernele trebuie să dea o atenţie mai mare nivelului datoriilor, dar nu s-au discutat şi mijloacele de a monitoriza şi sancţiona comportamentul greşit.

Miniştrii vor discuta totodată şi solicitarea României şi altor opt ţări din UE privind excluderea costului reformei pensiilor din calculul deficitelor şi al datoriilor, astfel încât statele care aplică reforme pentru consolidarea finanţelor publice să nu fie penalizate.

Cele nouă state au transmis Comisiei Europene o scrisoare prin care solicită schimbarea modului de calculare a datoriei de ţară.

Scrisoarea, adresată Comisiei Europene şi preşedintelui Uniunii Europene, Herman van Rompuy, a fost semnată de miniştrii finanţelor din România, Suedia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Lituania şi Letonia. Recalculările propuse sunt legate de alocaţiile acordate sistemelor de pensii private, iar iniţiativa aparţine Poloniei şi Ungariei.

Una din surse a spus că propunerea nu este susţinută de unele state membre mari, pentru că nu au astfel de sisteme de pensii.

“Costurile reformei pensiilor vor fi luate indirect în considerare, Comisia Europeană va ţine seama de ele la evaluarea deficitelor şi datoriilor”, a spus oficialul.

Rezultatul va depinde în mare măsură de determinarea Poloniei, unul dintre cele mai mari state implicate, de a obţine ceea ce solicită, a prdcizat el.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

Reprezentanţii Ministerelor de Finanţe şi ai băncilor centrale din G20, participanţi la o reuniune în Coreea de Sud, sunt în general optimişti că la nivel mondial are loc o redresare economică moderată, a arătat Lipski.

“Evident, există riscuri şi provocări, dar amploarea acestora este sub aşteptări”, a mai spus oficialul FMI.

Printre problemele existente, Lipski a menţionat necesitatea unor strategii bune pentru retragerea măsurilor de stimulare economică, precum şi cea de consolidare a bugetelor.

El a adăugat că au fost realizate progrese în discuţiile referitoare la modificarea structurii conducerii Fondului, dar nu a elaborat.

Membrii G20 s-au angajat să ajungă la un acord în această privinţă până la viitoarea reuniune a liderilor din organizaţie, în noiembrie.

Statele Unite, nemulţumite de refuzul european de a conferi statelor emergente mai multă putere la nivelul FMI, au luat măsuri fără precedent în august, pentreu a bloca planurile care ar fi menţinut dominanţa Europei în consiliul de conducere format din 24 de membri.

Economiile emergente au cerut o influenţă mai mare în instituţiile internaţionale precum FMI, în conformitate cu contribuţia sporită la economia mondială.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

“Măsura nu are justificare, nici politic, nici economic, nici social. Este un act inutil. Creşterea veniturilor la buget şi reducerea deficitelor nu se fac prin creşterea taxelor la actori”, a afirmat Agathon.

Persoanele cu venituri din activităţi independente vor plăti, din 2011, contribuţii de asigurări sociale de cel puţin 25,36% şi până la 35% din venituri, aproape dublu faţă de nivelul actual, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă al Guvernului, lansat joi în dezbatere publică.

Agathon a afirmat că ieşirea din criză este posibilă doar prin investiţii publice masive sau reducerea taxelor şi impozitelor.

“În loc de asta noi vedem deocamdată doar discuţii despre creşterea taxelor, ceea ce este neacceptabil”, a spus el.

Agathon a cerut reprezentanţilor ministerelor Finanţelor şi Muncii ca reţinerea contribuţiilor să se facă la sursă, astfel încât oamenii să nu mai stea la cozi.

Intenţia Guvernului de a dubla contribuţiile pentru persoanele plătite pe drepturi de autor a fost criticată, sâmbătă, atât de către reprezentanţi ai UDMR, PSD şi PNL, cât şi de către Clubul Român de Presă, Patronatul Presei Române sau sindicate.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

“Suntem foarte îngrijoraţi în privinţa problemei arieratelor şi după cum ştiţi există şi o acţiune precursoare în acest sens. Am lucrat progresiv. Aceasta este o chestiune pe care vom continua să o subliniem: a avea arierate în sectorul public nu face rău numai sectorului public, ci şi celui privat şi revenirii”, a spus Franks, la un seminar organizat de BNR cu ocazia aniversării a 130 de ani de activitate a instituţiei.

Potrivit oficialului FMI, Ministerul Finanţelor are o rezervă de lichiditate (cash buffer) suficientă.

“Vom lucra foarte atent pentru a ne asigura că există un buffer suficient”, a afirmat Franks, întrebat dacă rezerva de lichiditate nu s-a diminuat după plata unor arierate.

Ministerul Finanţelor Publice a anunţat, joi, că a aprobat deschideri de credite din bugetul Fondului naţional unic de asigurări de sănătate în valoare de un miliard de lei, din care 616,5 milioane lei vor fi acordate spitalelor şi 383,5 milioane lei pentru plata medicamentelor.

“În zilele următoare se vor realiza deschideri de credite bugetare de încă 947 milioane lei, pentru plata datoriilor la medicamente, cu şi fără contribuţie personală, la servicii medicale şi la dispozitive medicale”, anunţa MFP.

Plata datoriilor către sistemul sanitar este necesară pentru eliberarea următoarei tranşe din acordul cu FMI, de 914 milioane euro.

Şeful misiunii de evaluare a FMI a declarat la finele ultimei misiuni de evaluare că board-ul FMI va aproba eliberarea următoarei tranşe, de 914 milioane euro, din acordul stand-by după ce autorităţile române vor îndeplini precondiţiile stabilite, printre care figurează şi plata arieratelor.

Arieratele statului au ajuns la finele lunii iunie la două miliarde de lei, aproape dublu faţă de ţinta stabilită în acordul cu FMI pentru jumătatea anului, de 1,09 miliarde lei, creşterea faţă de luna martie fiind de 240 milioane lei.

Consiliul Director al FMI ar trebui să supună aprobării, la finele lunii septembrie, eliberarea celei de-a şasea tranşe din împrumut.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

“Atâta timp cât oamenii vor crede că o inflaţie de 2-2,55 va rămâne ancorată în timp, îţi poţi permite o mai mare volatilitate a cursului de schimb şi să nu iei în seamă anumite evoluţii tranzitorii”, a spus Belka la un seminar organizat de BNR cu ocazia aniversării a 130 de ani de activitate.

El a arătat că în Polonia aşteptările inflaţioniste au rămas foarte bine ancorate în timpul crizei economice.

“Regimul de ţintire a inflaţiei a facilitat ancorarea aşteptărilor inflaţioniste în condiţii de şocuri asupra preţurilor şi incertitudine crescută”, a spus Belka.

Potrivit acestuia, faptul că Polonia nu a fost în zona euro a ajutat statul, dar adoptarea monedei unice rămâne o ţintă strategică întrucât poate aduce beneficii substanţiale.

El cred că atunci când va intra în zona euro, economia Poloniei va putea să funcţioneze mai bine decât multe dintre statele care au adoptat deja moneda unică europeană.

“Per total, va fi nevoie de o perioadă de timp să ne îndreptăm în direcţia adoptării euro. Sper că momentul nu va fi prea îndepărtat. Pericolul apariţiei unor «baloane» după adoptarea euro va fi substanţial mai mic”, a mai spus Belka.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

“Sunt aici pentru conferinţa BNR, dar aseară am avut o întâlnire şi cu premierul Emil Boc. În cadrul întâlnirii premierul mi-a explicat că remanierea Guernului nu va determina şi o modificare a politicilor aplicate până în prezent”, a declarat Franks înainte de un seminar organizat de BNR cu ocazia aniversării a 130 de ani de activitate.

Întrebat dacă remanierea Guvernului ar putea conduce la amânarea eliberării următoarei tranşe din împrumutul cu FMI, sau la creşterea costurilor de finanţare a statului, Franks a răspun negativ.

El a precizat că scrisorea de intenţie va fi trimisă board-ului FMI în a doua jumătate a lunii septembrie.

În ceea ce priveşte posibilitatea unui nou împrumut, oficialul FMI a reiterat că Guvernul deja şi-a exprimat această intenţie în trecut, dar deocamdată o astfel de discuţie este prematură.

Premierul Emil Boc a discutat, vineri, cu şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, şi un reprezentant al Comisiei Europene, după întâlnirea care a durat circa 30 de minute oficialii FMI şi CE fiind conduşi de către premier până la maşinile parcate în curtea Guvernului.

Şase miniştri au fost remaniaţi, fiind desemnaţi înlocuitorii acestora, la conducerea ministerelor Finanţelor, Economiei, Transporturilor, Muncii, Agriculturii şi Comunicaţiilor.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

Roxana Moise a fost director general adjunct pe proiecte cu finanţare externă, iar Adrian Ionescu director coordonator proiecte autostrăzi.

Compania de Drumuri funcţionează sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Conducerea ministerului a fost preluată, vineri, de Anca Boagiu, după ce Radu Berceanu a fost revocat din funcţie, alături de alţi cinci miniştri.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

Astfel, contribuţia de asigurări sociale de stat (pensii) ar urma să crească de la 10% la 24,43%, contribuţia de asigurări sociale de sănătate de la 5% la 8,35%, iar cea la bugetul asigurărilor pentru şomaj de la 0,5% la 0,78%.

Prin proiect se mai intrdouce o contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate de 0,85% şi o contribuţie de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale de 0,15%-0,85%, diferenţiată în funcţie de clasa de risc.

Asigurarea în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate va fi voluntară pentru persoanele care realizează venituri comerciale, cele care realizează venituri din profesii libere, persoanele care încasează venituri din drepturi de proprietate intelectuală în mod individual sau într-o formă de asociere, incusiv din activităţi adiacente şi pentru cele care au calitatea de asociaţi, comandari sau acţionari, membri ai asociaţiei familiale care realizează venituri.

Astfel, persoanele care obţin venituri din activităţi independente vor plăti cel puţin 25,36% din venituri, restul contribuţiilor fiind voluntare.

Potrivit legislaţiei în vigoare, persoanele care obţin venituri din activităţi independente plătesc contribuţii pentru pensie, sănătate şi şomaj în cuantum total de 16,5% .

De asemenea, asigurarea în sistemul publice de pensii va fi voluntară pentru persoanele care realizează venituri impozabile din cedarea folosinţei bunurilor, persoanele cu încasări din activităţi agricole supuse impozitului pe venit, celor cu remuneraţii din transferul proprietăţilor imobiliare, altele cele decât patrimoniul personal, dar şi pentru cele cu venituri din alte surse.

Toate categoriile de mai sus vor face însă plăţi către sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Pentru personale care plătesc contribuţii de asigurări, baza de calcul va fi limitată la echivalentul a cinci salarii medii brute pe economie şi nu poate fi mai mică decât un salariu de bază mediu brut pe ţară.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

Astfel, un locuitor din Plovdiv, bolnav de cancer, a devenit proprietarul a 17 companii care datorează trezoreriei 29,6 milioane de leva (15 milioane euro).

În Burgas, doi şomeri care primesc ajutoare sociale au cumpărat companii care datorează statului 10 milioane de leva (5 milioane euro).

Aceste persoane acceptă să devină directorii unor astfel de companii, în schimbul mitei.

“Unii recurg la procedee cinice pentru a evita impozitele”, a declarat Krassimir Stefanov, directorul agenţiei fiscale, la televiziunea Nova.

Agenţia vrea modificarea legislaţiei pentru sancţionarea acestor practici, astfel încât să fie interzis transferul proprietăţii tuturor companiilor îndatorate.

<>