Archiva pentru categoria ‘Economie’
Autoritatea Bancară a UE va contesta o mare parte dintre planurile de recapitalizare ale băncilor
Sursa & Copyright Mediafax
Autoritatea a anunţat în decembrie că 30 de mari bănci europene trebuie să-şi consolideze capitalul cu un total de 115 miliarde euro pentru a atinge ţinta privind rata de adecvare a capitalului de rang întâi, de 9% din activele ponderate la risc.
Băncile au primit termen până pe 27 ianuarie să depună la EBA proiecte de recapitalizare prin intermediul autorităţilor naţionale de reglementare. Proiectele trebuie să cuprindă modalităţile prin care se vor alinia noilor reglementări şi vor fi discutate săptămâna viitoare de consiliul director al agenţiei europene.
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Potrivit unor surse apropiate situaţiei, aproximativ jumătate dintre măsurile prezentate de bănci în aceste proiecte nu au credibilitate, informează Financial Times.
Două dintre tacticile vizate de bănci au atras cele mai multe critici, respectiv modificarea modului în care o instituţie de credit ponderează activele la risc şi angajarea la vânzări de active care au şanse mici să atragă cumpărători.
Totodată, profiturile estimate de bănci în rapoarte pentru primul semestru al acestui an par exagerate în unele cazuri, în contextul deteriorării perspectivelor economice ale zonei euro, au adăugat sursele citate.
Surse oficiale au declarat în luna ianuarie că se aşteaptă ca băncile Commerzbank (Germania) şi Monte dei Paschi di Siena (Italia), cu deficite de capital stabilite de EBA la 5,3 miliarde euro, respectiv 3,3 miliarde euro, să aibă mari probleme în încercarea de a atinge ţintele stabilite de agenţia europeană fără a apela la sprijinul statului.
Între timp, Commerzbank a anunţat că a atras capital de 3 miliarde euro, iar autoritatea germană de reglementare a sistemului financiar, Bafin, s-a arătat vineri optimistă în privinţa situaţiei băncii.
Singura mare bancă europeană care a optat pentru o emisiune de drepturi de preempţiune pentru a-şi consolida capitalul este grupul italian UniCredit.
Toate celelalte bănci au apelat la vânzări de active, recalcularea activelor ponderate la risc, promisiuni de retenţie a profiturilor şi aşa-numite măsuri de management al obligaţiilor financiare, inclusiv răscumpărarea obligaţiunilor care se tranzacţionează sub valoarea nominală, proces care conduce la un câştig imediat de capital, potrivit surselor citate.
Testele de stres ale EBA şi deficitele de capital identificate de autoritate şi-au atras critici zgomotoase din partea băncilor europene. Unii politicieni, în special din Italia şi Germania, dar şi unele autorităţi naţionale şi-au exprimat de asemenea îndoiala privind rezultatele evaluărilor efectuate de autoritatea europeană şi au avertizat că impunerea unor recapitalizări într-o perioadă atât de dificilă ar putea declanşa o criză a creditelor.
În acest context, Autoritatea Bancară pare tot mai deschisă către compromisuri privind detaliile proceselor de restructurare a capitalului.
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Oraşul Horezu primeşte bani de la Guvern, într-o şedinţă pregătită pentru ca Boc să anunţe demisia
Sursa & Copyright Mediafax
Şedinţa de guvern a fost anunţată luni dimineaţa, tema prezentată fiind alocarea de fonduri necesare asigurării energiei termice pentru populaţia din localitatea Horezu (judeţul Vâlcea), dar fără informaţii prin care să fie justificată organizarea rapidă a unei astfel de reuniuni pentru un astfel de subiect.
După doar câteva minute, premierul i-a anunţat pe liderii coaliţiei, reuniţi la acea oră la Guvern, că intenţionează să îşi depună mandatul, anunţ pe care l-a oficializat în şedinţa respectivă de guvern.
Citeste si:
BOC A DEMISIONAT: Am depus mandatul Guvernului pentru a detensiona situaţia politică şi socială din ţară
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
În aceeaşi şedinţă a fost aprobat şi mandatul delegaţiei României la Conferinţa Mondială de Radiocomunicaţii de la Geneva.
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Creditele în lei şi în euro sunt mai scumpe decât în 2010, în pofida presiunii BNR asupra băncilor
Sursa & Copyright Mediafax
Franks: România dă gaze producătorilor de îngrăşăminte la un preţ foarte mic, situaţie aberantă
Sursa & Copyright Mediafax
“Când ajustaţi preţurile şi le dereglementaţi daţi posibilitatea să se facă investiţii. România are nevoie de investiţii. E aberant să daţi gaze ieftin la companiile de îngrăşăminte. Companiile de îngrăşăminte fac profituri foarte mari pe baza preţului extrem de redus la gaze”, a afirmat Franks.
Oficialul FMI a reiterat poziţia exprimată anterior, că legislaţia care interzice exporturile de gaze naturale încalcă directivele UE şi statul “ar putea avea probleme” în această privinţă.
“România trebuie să fie mai independentă, să crească producţia. Acum există investitori care explorează după gaze în bazinul Mării Negre, dar trebuie să existe cadrul legal, să nu existe bariere. Trebuie susţinute aceste investiţii”, a arătat şeful misiunii FMI în România.
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Franks notează însă că în România nu există capacitatea fizică de a exporta gaze naturale.
“Nu există exporturi de gaze şi nici nu mă aştept să existe în viitorul apropiat”, a spus el.
ExxonMobil Exploration and Production Romania, filială a grupului american Exxon Mobil, împreună cu OMV Petrom, companie deţinută în proporţie de 51% de grupul austriac OMV, derulează lucrări de explorare a zăcămintelor de petrol şi gaze în Marea Neagră.
Petrom şi Exxon au încheiat în 2008 o înţelegere referitoare la explorarea în comun a potenţialului de hidrocarburi al zonei de mare adâncime din perimetrul Neptun.
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Misiunea FMI şi CE critică Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii şi sugerează includerea în program a proiectelor finanţate de la UE
Sursa & Copyright Mediafax
“PNDI, deşi ar putea executa proiecte excelente, nu respectă bunele practici fiscale şi ar trebui limitate astfel de investiţii. Acest lucru este crucial pentru a se preveni risipa de fonduri publice insuficiente”, a spus şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks.
El a arătat că o sluţie pentru creşterea absorbţiei fondurilor UE ar fi includerea cât mai multor proiecte care pot beneficia de finanţare europeană în cadrul PNDI.
La rândul său, şeful misiunii CE, Istvan Szekely, a arătat că deşi perspectiva bugetară pentru 2012 este bună, singurul pericol l-ar putea reprezenta PNDI.
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
“Suntem îngrijoraţi cu privire la PNDI, deşi înţelegem importanţa acestui program şi ultilitatea obiectivului. Proiectele din PNDI ar trebui incluse în strategia fiscală pe termen mediu şi ar trebui să se încadreze în anvelopa de cheltuieli bugetare, altfel poate deveni o problemă majoră”, a spus Szekely.
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Franks: Înţelegem îngrijorarea populaţiei, dar sistemul sanitar este defect şi trebuie reformat
Sursa & Copyright Mediafax
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Juncker: Intrarea Greciei în faliment nu poate fi exclusă
Sursa & Copyright Mediafax
Juncker a afirmat că Grecia nu mai trebuie să se aştepte la solidaritate din partea celorlalte state din zona euro, atât timp cât nu poate implementa reformele convenite cu instituţiile financiare internaţionale.
“Dacă ar fi să stabilim că nimic nu mai merge în Grecia, nu ar mai exista un nou program, şi asta ar însemna că ar fi nevoiţi să declare falimentul în martie”, a spus el.
Perspectiva falimentului ar trebui să încurajeze Atena “să-şi arate muşchii” în privinţa implementării reformelor, a adăugat oficialul luxemburghez.
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Discuţiile din Grecia privind noul acord de “bailout”, reformele necesare şi restructurarea datoriei de stat au continuat duminică, premierul Lucas Papademos încercând să obţină angajamente ferme din partea principalilor lideri politici locali pentru implementarea reformelor cerute de instituţiile financiare internaţionale.
Citeste si:
Lucas Papademos, viitorul premier al Greciei
<>
Grecia trebuie să încheie cu succes negocierile cu creditorii externi, cu liderii politici autohtoni şi cu deţinătorii privaţi de obligaţiuni, astfel încât redactarea şi aprobarea acordurilor de finanţare externă şi restructurare a datoriilor să aibă loc în timp util, pentru a asigura refinanţarea obligaţiunilor greceşti de 14,5 miliarde euro care vor ajunge la scadenţă la mijlocul lunii martie.
Negocierile s-au împiedicat însă de opoziţia liderilor politici de la Atena faţă de măsurile cerute de instituţiile financiare internaţionale pe piaţa muncii, respectiv scăderea salariului minm şi tăierea bonusurilor de sărbători.
Directorul general al Deutsche Bank, Josef Ackermann, unul dintre principalii negociatori din partea creditorilor privaţi ai Greciei, a declarat că falimentul statului elen şi prăbuşirea economiei greceşti “ar deschide cutia Pandorei”, împiedicând revenirea economică în zona euro.
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Consiliul Judeţean Cluj negociază cu Tata Motors realizarea unei investiţii în Parcul Industrial Tetarom de la Jucu
Sursa & Copyright Mediafax
“CJ Cluj este în discuţii şi negocieri cu reprezentanţii Tata Motors pentru deschiderea unei investiţii. Aceste discuţii vor continua în perioada următoare. Reprezentanţii companiei au vizitat deja amplasamentul Parcului Industrial Tetarom 3. Nu pot oferi informaţii privind valoarea investiţiei sau numărul locurilor de muncă preconizate“, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe.
În parcul Tetarom au anunţat investiţii, în ultima perioadă, companiile De Longhi şi Bosch.
Citeste si:
Bosch vine la Jucu. Compania va investi 60 milioane de euro şi va crea 2.000 de locuri de muncă
<>
Tata Motors, cea mai mare companie auto din India, produce automobile, camioane şi autobuze.
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Compania şi-a manifestat încă de anul trecut interesul pentru o eventuală investiţie în Cluj. Astfel, Tişe declara în aprilie 2011 că Tata Motors “tatonează” judeţul pentru un proiect care s-ar ridica la “zeci de milioane de euro”.
Tata Motors are venituri anuale de circa 20 de miliarde de dolari şi face parte din grupul Tata, care include peste 90 de companii din domenii ca IT&C, inginerie, materiale, servicii, energie, produse de consum şi chimicale, cu activităţi în peste 80 de state.
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Parlamentari eleni: Germania datorează Greciei 54 mld. euro pentru un împrumut din timpul războiului
Sursa & Copyright Mediafax
De asemenea, parlamentarii solicită şi acordarea unor reparaţii pentru victimele atrocităţilor comise de nazişti şi a valorilor furate, potrivit Athens News.
Parlamentarii vor ca această chestiune să fie discutată în prezenţa miniştrilor de Finanţe, de Extene, Apărării şi Justiţiei, dar şi a reprezentanţilor părţilor interesate.
Semnatarii doresc ca Parlamentul să adopte o poziţie clară asupra chestiunii, pe care o descriu ca “o problemă naţională crucială”.
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
În 1942, Puterile Axei au hotărât la o conferinţă germano-italiană pe teme financiare că Grecia, ocupată după ce luptase de partea Aliaţilor, era obligată să finanţeze ocupaţia străină printr-un împrumut.
Germania unificată datorează Greciei, ţară victorioasă în cel de-Al Doilea Război Mondial, circa 54 miliarde de euro fără dobândă, susţin cei 28 de parlamentari care au înaintat solicitarea.
Ei spun că Grecia este victima unei nedreptăţi, întrucât este singura ţară victorioasă căreia Germania nu i-a plătit reparaţii legate de război.
Germania este în prezent ţara din zona euro cu cea mai importantă contribuţie la pachetele de împrumuturi externe pentru Grecia. Statul elen a primit în 2010 un pachet de împrumuturi externe de 110 miliarde de euro de la ţările zonei euro şi FMI, iar anul acesta urmează un al doilea pachet financiar, de circa 130 miliarde de euro.
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Tarom va suplimenta de săptămâna viitoare frecvenţa curselor pe ruta Bucureşti-Budapesta
Sursa & Copyright Mediafax
Astfel, dacă până în prezent Tarom, companie deţinută de Ministerul Transporturilor, opera câte o cursă pe zi, de luni până vineri, frecvenţa se va dubla şi va fi introdus câte un zbor pe zi sâmbăta şi duminica.
“Azi dimineaţă (vineri, n.r.) Malev a anunţat încetarea zborurilor, iar Tarom, în încercarea de a veni în întâmpinarea pasagerilor, a suplimentat cu 7 frecvenţe cursa Bucureşti-Budapesta”, a declarat consilierul pe probleme de aviaţie din Ministerul Transporturilor, Bogdan Donciu.
Citeste si:
După Wizz Air şi Ryanair extinde operaţiunile din Budapesta pe 26 de noi rute, odată cu falimentul Malev
<>
El a adăugat că de obicei avioanele pe această rută nu au grad de ocupare ridicat şi în funcţie de nivelul rentabilităţii pe viitor Tarom ia în calcul o eventuală ieftinire a biletelor.
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
După anunţul Malev, compania aeriană low-cost Ryanair a transmis că va efectua zboruri pe 26 de noi rute din Budapesta, iar Wizz Air, alt operator low-cost, a anunţat că va investi 100 milioane de dolari pentru extinderea operaţiunilor din capitala Ungariei şi că va relua zborurile pe ruta Bucureşti-Budapesta.
Citeste si:
Wizz Air investeşte 100 mil. dolari la Budapesta, după falimentul Malev, şi reia ruta către Bucureşti
<>
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
