PiataBursiera.info

Archive for februarie, 2012

Sursa & Copyright Mediafax

Alianţa va include achiziţii şi dezvoltarea comună de vehicule, în încercarea de revitalizare a operaţiunilor din Europa, se arată într-un comunicat comun preluat de Reuters.

Parteneriatul prevede restructurarea GM şi Peugeot, prin închiderea de fabrici şi reducerea locurilor de muncă, a declarat o sursă apropiată situaţiei.

Cele două părţi lucrează încă la detaliile alianţei, pe care nu le vor dezvălui timp de mai multe săptămâni, sau chiar luni, din cauza sensibilităţilor politice din Franţa, a arătat sursa.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

“Economiile generate de această alianţă, pe lângă planurile independente ale GM, poziţionează grupul pentru o profitabilitate sustenabilă în Europa”, a afirmat directorul general al producătorului auto american, Dan Akerson.

Alianţa se va concentra pe automobilele de clasă mică şi medie şi pe modelele crossover.

Companiile au precizat că economiile rezultate în urma acordului vor fi limitate în primii doi ani, dar vor ajunge în cinci ani la 2 miliarde de dolari pe an.

Acordul între Peugeot şi GM, companii sunt afectate în Europa de vânzări scăzute şi supraproducţie, a fost primit cu scepticism de analişti.

“PSA are nevoie de GM, dar GM nu are nevoie de PSA. Nu îmi dau seama cum poate acest acord să ajute GM în Europa”, a declarat Matthew Stover, analist la compania Guggenheim Securities în New York.

Ambii producători auto au în Europa un exces de producţie de circa 25%, a spus Stover, adăugând că planul riscă “să creeze probleme complexe într-o perioadă în care GM este într-un moment delicat al restructurării”.

Ca şi Peugeot, divizia din Europa a GM, Opel, încearcă să oprească pierderile din Europa, provocate de vânzările reduse şi de concurenţa acerbă a preţurilor.

Operaţiunile europene ale GM au generat anul trecut pierderi de 747 milioane de dolari, în timp ce divizia auto a Peugeot a consemnat în al doilea semestru pierderi de 497 milioane euro. Pe ansamblul anului trecut, profitul net al Peugeot a scăzut cu 48%, la 588 milioane de euro.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

La inaugurarea oficială a centrului, denumit Intel Romania Software Development Center (IRSDC), au participat premierul Mihai Răzvan Ungureanu, ministrul Comunicaţiilor, Răzvan Mustea, şi ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Mark Gitenstein.

Premierul a declarat că Guvernul este interesat de păstrarea în ţară a tinerilor de valoare, el subliniid faptul că se poate câştiga bine şi în România.

“Ne manifestăm interesul la nivelul întregului Cabinet pentru efectul pe care brain drain-ul, plecarea creierelor, din România către alte zări pe motive de ordine economic îl produce faţă de aşteptările noastre. Credem că deschiderea centrelor regionale de cercetare-dezvoltare, de servicii electronice, centre care presupun şi muncă ultracalificată, dar şi pregătire profesională temeinică, pot reprezenta opţiunea alternativă de activitate profesională a celor ce se gândesc să câştige mai bine, să trăiască mai bine”, a spus Ungureanu.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Potrivit Intel, noul centru va contribui semnificativ la creşterea potenţialului de cercetare şi dezvoltare în domeniul IT în România şi Europa, IRSDC fiind parte a reţelei europene de laboratoare R&D a companiei, Intel Labs Europe, încă din anul 2010.

“Intel este încântată să îşi respecte promisiunea de a investi în economia României şi de a contribui la transformarea ţării într-un centru tehnologic regional. Motto-ul noului laborator este «Să revoluţionăm computing-ul prin talentul şi pasiunea pentru software a României», ceea ce se potriveşte perfect cu viziunea noastră pentru inovaţie în domeniul software”, a declarat vicepreşedintele Software and Services Group al Intel, Doug Fisher.

Ministrul Comunicaţiilor, Răzvan Mustea, a afirmat că, prin finalizarea acestui centru, România trece de la producţia de bază la producţia de proprietate intelecutală.

“Este un mesaj puternic atât pentru români, cât şi pentru investitorii străini. Pe de altă parte, transmitem un mesaj puternic de inversare a procesului de migraţie a creierelor în afara României. Mesajul este că slujbele bune şi bine plătite vin în România şi nu mai este necesar ca românii bine pregătiţi profesional să plece în străinătate”, a spus Mustea.

Parte a Intel Software and Services Group, IRSDC se concentrează pe inovaţii în tehnologii open-source şi viitoare generaţii de soluţii de calcul.

Anunţat în noiembrie 2010 şi funcţional complet din această lună, IRSDC îşi propune să devină unul dintre cele mai importante centre de cercetare-dezvoltare în domeniul aplicaţiilor din Europa.

Cu o suprafaţă totală de 3.700 metri pătraţi, IRSDC îşi propune să ajungă la de 180 de angajaşi. În prezent în centru lucrează 80 de persoane.

Valoarea totală a investiţiei în IRSDC se ridică la mai multe milioane de dolari.

Finalizarea IRSDC ridică la aproximativ 350 numărul total de locuri de muncă pe care Intel le-a creat în România, cea mai mare parte a angajaţilor fiind ingineri cu pregătire superioară, care lucrează în cercetare-dezvoltare în domeniul software.

Pe lângă noul centru R&D din Bucureşti, alte facilităţi ale Intel în România sunt biroul local pentru vânzări şi marketing, filiala locală a companiei Wind River, precum şi filiala locală Telmap, ambele controlate de compania americană.

Ministrul Cominicaţiilor şi oficialul companiei americane au semnat un memorandum de înţelegere între Intel şi Guvernul României, prin care se urmăreşte promovarea activităţilor de cercetare-dezvoltare în IT, crearea de locuri de muncă cu calificare înaltă şi dezvoltarea unui rezervor de talente pentru ştiinţă şi tehnologie.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

S&P evaluează în cinci categorii 19 state în funcţie de vulnerabilitatea la posibile perturbări ale intrărilor de capital din zona euro.

Potrivit unui indice realizat de S&P, Turcia şi Ungaria sunt cele mai vulnerabile state, urmate de Bosnia-Herţegovina şi Letonia în categoria a doua şi Polonia, Georgia, Muntenegru, Lituania, Serbia şi Belarus în grupul ţărilor cu vulnerabilitate medie.

În penultima categorie, de vulnerabilitate moderat-scăzută, sunt incluse Ucraina, România, Albania, Croaţia, Bulgaria şi Macedonia. Rusia, Kazahstan şi Azerbaidjan au o vulnerabilitate scăzută la şocuri din zona euro, potrivit S&P.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Cel mai important risc pentru România rezultă din îndatorarea externă relativ ridicată, circa 45% din datoriile de pe piaţa internă fiind finanţate extern, peste media de 32% în regiune. Sectorul bancar este controlat în principal de străini, în timp ce creditarea în valută, cu precădere în euro, constituie 65% din soldul creditelor, situaţie ce ar creşte povara datoriilor asupra populţiei, calculată în monedă locală, dacă leul s-ar deprecia, notează analiştii agenţiei.

Romania este evaluată cu rating “BB+”, cu perspectivă stabilă, de către S&P.

Ratingurile actuale pentru ţările din regiune reflectă scenariul de bază al S&P că băncile mamă vor continua să rostogolească integral finanţările acordate în regiune. Calificativele reflectă aşteptările agenţiei ca cele 19 state să nu treacă pe deficite de cont curent masive şi destabilizatoare, în timp ce pe termen mediu majoritatea ţărilor ar trebui să-şi diminueze povara îndatorării prin creştere economică. Cel puţin una din aceste presupuneri ar putea fi testată dacă autorităţile europene cer grupurilor bancare să acorde prioritate mai mare creditării pe piaţa de origine faţă de subisidiare.

Economiile din regiune sunt bine poziţionate pentru a atrage investiţii străine directe în următorul deceniu, reflectând parţial salariile încă scăzute faţă de ţările din zona euro.

Salariul minim din România este de aproape zece ori mai mic faţă de cel din Franţa şi de circa şase ori mai redus faţă de Grecia.

În perspectiva investiţiilor în producţie, statele din Europa Emergentă pot ajunge la productivitate apropiată de restul Europei. De exemplu, productivitatea la fabricile auto deţinute de multinaţionale în Polonia şi Ungaria este similară sau mai ridicată decât cea a multor fabrici din zona euro, potrivit S&P.

Ţările din Europa Emergentă au reglementări mai flexibile pentru piaţa muncii faţă de zona euro şi nu este o surpriză că integrarea cu Germania a sectoarelor industriei prelucrătoare din Ungaria, Polonia, România şi Serbia s-a accelerat începând din 2009.

Situaţia este puternic vizibilă în sectorul auto, unde concurenţa cu Asia este foarte puternică, iar constructorii vor căuta baze salariale mai reduse pentru producţie în viitorul previzibil.

În pofida acestor avantaje de competitivitate ale ţărilor din regiune, incertitudinile privind perspectiva cererii din zona euro vor afecta probabil recuperarea investiţiilor străine directe spre nivelul anterior crizei, cu excepţia câtorva ţări.

Mai puţin Turcia, Bosnia-Herţegovina şi Polonia, regiunea a făcut progrese substanţiale către echilibrare şi reducerea îndatorării. Albania, Ucraina, Serbia, România, Macedonia, Lituania, Letonia şi Ungaria au economii mai deschise decât în orice altă perioadă şi peste ţările de la periferia zonei euro, cu excepţia Irlandei.

Există însă riscul ca un declin prelungit al cererii zonei euro pentru exporturile din regiune sau reducerea sprijinului grupurilor bancare pentru subsidiarele din Europa Emergentă să afecteze încrederea în economiile acestor ţări, chiar în timp ce par să se fi adaptat la un model de dezvoltare bazat mai puţin pe credit, notează S&P.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Rezervele de petrol de la Kashagan, descoperite în anul 2000, sunt estimate la 38 miliarde de barili, iar companiile implicate se aşteaptă la un nivel al producţiei de 1,5 milioane de barili pe zi, reprezentând 1,6-1,7% din consumul mondial estimat pentru acest an.

Împrumutul va fi acordat printr-o emisiune de obligaţiuni KazMunaiGaz, potrivit Biroului de presă al preşedintelui Nursultan Nazarbayev, citat de Bloomberg.

Banii provin de la Fondul Naţional al Kazahstanului, administrat de banca centrală.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Statul kazah s-a alăturat în 2005, prin KazMunaiGaz, proiectului Kashagan din Marea Caspică.

Între timp, Kazahstanul şi-a dublat participaţia la compania de proiect, la 16,8%, potrivit informaţiilor prezentate anterior de Reuters.

Ceilalţi acţionari ai consorţiului sunt Eni (Italia), Royal Dutch Shell (Marea Britanie), Total (Franţa), ExxomMobil şi ConocoPhilips (SUA), respectiv Inpex (Japonia).

Conform termenelor din proiect, Kashagan ar trebui să înceapă să producă petrol la sfârşitul acestui an – începutul lui 2013.

KazMunaiGaz a cumpărat în 2007 grupul Rompetrol şi a anunţat, în luna martie a anului trecut, că investise până la acea dată aproximativ 800 milioane de dolari la compania românească şi că intenţiona să finalizeze până în 2012 modernizarea companiei.

Fondul Naţional al Kazahstanului controlează active în valoare totală de 90 miliarde de dolari, potrivit Reuters.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

La finele anului trecut, eMAG.ro avea o cotă de 70,1% din piaţa online de produse electronice şi IT, care a însumat 207 milioane de euro, de la 70,8% în 2010.

Planurile pentru 2012 vizează atingerea unei cifre de afaceri de 180 milioane de euro şi extinderea accelerată a eMAG Marketplace pe mai multe categorii de retail.

Totodată, eMAG se va extinde în Bulgaria, unde a achiziţionat deja pagina web www.emag.bg.

“Anul 2011 a fost anul revenirii pe creştere a vânzărilor, iar jumătate din creştere a fost adusă proactiv de noi. Un alt lucru interesant în 2011 este schimbarea comportamentului de cumpărare: nu te mai poţi lăuda la televizor cu cele mai mici preţuri sau cele mai bune servicii, clienţii au învăţat să compare, să verifice şi să aleagă”, a declarat directorul general al eMAG.ro, Iulian Stanciu.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Potrivit acestuia, eMAG.ro a obţinut anul trecut un profit operaţional de trei milioane de euro, nivel similar celui consemnat în 2010.

El a adăugat că eMAG.ro a vândut 25% din laptopurile comercializate în România la nivelul anului 2011.

“Noi am vândut aproape 100.000 de laptopuri, din cele 400.000 comercializate la nivel naţional”, a menţioat Stanciu, care a mai spus că oferta eMAG.ro numără peste 60.000 de produse şi creşte în fiecare zi.

La rândul său, directorul de dezvoltare al eMAG.ro, Radu Apostolescu, a spus că magazinul online va avea peste 100 milioane de vizite în acest an, de la 80 milioane în 2011, trafic care este de cel puţin 10 ori mai mare decât un centru comercial important din România.

“Datorită acestui fapt, considerăm că eMAG Marketplace este o platformă foarte interesantă pentru orice comerciant, chiar dacă are sau nu un magazin online propriu în prezent. Considerăm că nu avem concurenţi ci doar posibili parteneri, pentru că oferim acces la o bază uriaşă de clienţi care au deja încredere să cumpere de la eMAG.ro”, a spus Apostolescu.

Potrivit datelor Dante International, una din cele mai importante realizări ale eMAG.ro în 2011 a fost organizarea evenimentului de vânzări Black Friday.

Astfel, în ultima vineri a lunii noiembrie 2011, într-o singură zi, eMAG.ro a avut 1,2 milioane de vizitatori, iar clienţii au făcut cumpărături în valoare de peste 8 milioane de euro. “Clienţii au comandat 100.000 de produse în ziua respectivă”, a spus Stanciu.

El a afirmat că o altă realizare a eMAG.ro a fost lansarea platformei Marketplace în aprilie 2011, prin intermediul căreia companiile partenere îşi pot comercializa produsele direct pe eMAG.ro.

Până în prezent, eMAG.ro a introdus în oferta sa categorii precum jucării (Doron Land), muzică (Nova Music) şi asigurări (Netrisk Broker de Asigurare).

Cărţile (editura Libris) au fost cele mai vândute produse pe Marketplace şi au generat peste jumătate din valoarea vânzărilor de anul trecut, iar asigurările auto au reprezentat cel mai dinamic segment.

“În două luni, prin eMAG.ro au fost vândute 12.200 de poliţe de răspundere civilă auto (RCA). De asemenea, au fost vândute 66.635 de cărţi în nouă luni, precum şi 10.000 de albume de muzică în trei luni”, a spus Stanciu.

Lansat în 2001 ca un magazin online de sisteme de calcul şi produse de birotică, eMAG este unul dintre cele mai mari magazine online de pe piaţa românească.

Magazinul online este deţinut de Dante International, al cărei acţionar principal este compania Asesoft Distribution – 80,67%, controlată de Iulian Stanciu şi Sebastian Ghiţă. Ceilalţi acţionari sunt Radu Apostolescu – 16,33% şi Asesoft Web – 3%.

Asesoft Distribution a intrat în acţionariatul Dante International în aprilie 2009, când a achiziţionat 51% din acţiunile societăţii, şi a preluat integral Custom Net Solutions (fosta eMag International), valoarea tranzacţiei fiind estimată la sub 10 milioane euro.

Ulterior, Stanciu şi Ghiţă au capitalizat eMAG.ro cu suma de trei milioane euro printr-un credit contractat de la BRD.

În ianuarie 2012, Asesoft Distribution şi-a majorat participaţia în acţionariatul Dante International, de la 51% la 80,67%, în urma achiziţiei titlurilor deţinute de doi asociaţi persoane fizice – Marian Bogdan Vlad – 13,33% şi Dan Teodosescu – 16,34%.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Unii locuitori ai satului Oldbury-On-Severn susţin că nu au avut de ales în anii 60, când a fost construită centrala, şi se plâng că nu au cum să împiedice nici realizarea noii unităţi.

O companie de proiect controlată în parteneriat de giganţii germani E.ON şi RWE este pe cale să înceapă, în apropiere, lucrările de construcţie la o centrală nucleară de circa şase ori mai puternică decât cea veche, care ar trebui să intre în exploatare din 2025.

Guvernul britanic îşi bazează măsurile de reducere a emisiilor poluante pe construirea de centrale nucleare.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Vechea centrală, a cărei construcţie a început în 1958, este operată de compania americană Magnox. Majoritatea angajaţilor vor continua să lucreze timp de până la 18 luni, pentru a începe dezafectarea şi demontarea centralei.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

“Revenind pe profit în trimestrul al patrulea am demonstrat că modelul nostru de afaceri – banca de retail şi corporate din estul Uniunii Europene – funcţionează chiar şi în contextul în care condiţiile economice rămân dificile. Anul trecut am înregistrat o creştere a profitului net aproape în toate ţările unde suntem prezenţi. În Ungaria si România am întărit echipele de conducere şi am luat măsuri pentru a reveni la o evoluţie de succes“, a declarat într-un comunicat Andreas Treichl, CEO al Erste Group Bank.

Diminuarea uşoară a venitului operaţional şi creşterea moderată a cheltuielilor operaţionale au determinat scăderea profitului operational cu 4,2%, de la 3,78 miliarde euro în 2010 la 3,62 miliarde euro anul trecut.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Venitul operaţional a însumat anul trecut 7,47 miliarde euro (de la 7,6 miliarde euro în 2010), în condiţiile în care creşterea venitului net din dobânzi (+2,4%, la 5,57 miliarde euro) a compensat diminuarea venitului net din taxe şi comisioane (-3%, la 1,78 miliarde euro), dar nu şi scăderea venitului net din tranzacţionare (-62%, la 122,3 milioane euro).

Cheltuielile administrative generale s-au majorat cu 0,9%, la 3,85 miliarde euro (2010: 3,81 miliarde euro), astfel că raportul cost/venit s-a situat la 51,5%, comparativ cu 50,2% în 2010.

Pierderea netă după plata intereselor minoritare s-a situat la 718,9 milioane euro în 2011, dar acest an a fost o excepţie în contextul efectelor extraordinare, inclusiv a amortizărilor fondului comercial şi constituirii provizioanelor de risc extraordinare.

Citeşte şi:
Erste a înregistrat în trimestrul trei pierderi de 1,5 mld. euro şi a redus puternic portofoliul CDS

<>
<>

În 2010, Erste Bank Group a raportat un profit anual net de 878,7 milioane euro.

Rentabilitatea capitalului angajat, respectiv rentabilitatea capitalului angajat ajustată pentru poziţii non-cash, precum amortizarea fondului comercial sau amortizările lineare aferente portofoliului de clienţi, a fost de 2,3% în 2011 (valoare ROE raportată: -5,5%), comparativ cu 7% (valoare ROE raportată: 6,7%) în 2010.

“Am luat măsurile necesare şi ne-am redus activităţile secundare cu şi mai multă hotarâre decât în anii precedenţi. Acest lucru ne-a permis să ne îmbunătăţim rata capitalului de bază. Suntem pe drumul cel bun pentru a atinge un indice Core Tier 1 de 9% începând cu sfârşitul lunii iunie 2012. La sfârşitul anului 2011, indicele Core Tier 1 calculat potrivit metodologiei EBA se situa deja la 8,9%, ceea ce a redus necesarul de capital de la 743 milioane euro la 166 milioane euro”, a mai spus Treichl.

Venitul pe actiune (cash) s-a situat în 2011 la 0,42 euro (valoare raportată: -2,28 euro), fata de cea de 2,17 euro înregistrată în 2010 (valoare raportată: 1,97 euro).

Totalul activelor s-a majorat cu 2,1% faţă de sfârşitul anului 2010, la 210 miliarde euro. Pe partea de pasiv, evoluţia s-a datorat creşterii depozitelor atrase de la clienţi şi a operaţiunilor interbancare. Pe partea de activ, evoluţia reflectă majorarea creditelor şi avansurilor către clienţi şi a titlurilor din portofoliile de active disponibile pentru vânzare şi a celor păstrate până la maturitate.

Rata solvabilităţii s-a îmbunatăţit până la nivelul de 14,4% la finele anului trecut, comparativ cu 13,5% la 31 decembrie 2010, în principal datorită reducerii activelor ponderate la risc cu 4,8%, de la 119,8 miliarde euro la 114 miliarde euro.

Rata solvabilităţii se plasează astfel în continuare la un nivel confortabil peste cerinţele minime legale, de 8%. Indicele Tier 1, raportat la riscul total, a fost la 31 decembrie 2011 de 10,4% (faţă de 10,2% la finele anului 2010).

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Niciun comentariu »