PiataBursiera.info

Sursa & Copyright Mediafax

În 3 ianuarie, pe rolul Tribunalului Constanţa a fost înregistrat un dosar pentru deschiderea procedurii de insolvenţă, la solicitarea SC Telegondola Mamaia SRL, firma care administrează telegondola.

Directorul SC Mamaia SA şi reprezentant în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Telegondola Mamaia SRL, Corina Gheorghe, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că deschiderea procedurii de insolvenţă se va face cu continuarea activităţii firmei respective.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Ea a explicat că nu se pune problema închiderii telegondolei şi că în acest sezon estival va funcţiona ca şi în anii trecuţi, urmând să fie găsită o soluţie împreună cu Primăria Constanţa, celălalt acţionar al societăţii alături de SC Mamaia SA, pentru rezolvarea situaţiei financiare.

“Telegondola nu se va închide, dacă o puteam deschide mâine, o deschideam pentru că avem nevoie de încasări. Şi noi, şi primăria avem interesul ca treaba să meargă în continuare şi căutăm soluţii pentru rezolvarea situaţiei financiare“, a afirmat Corina Gheorghe.

Ea a mai spus că datoria către bancă este de aproximativ un milion de euro, iar către ANAF de 600.000 de lei.

Directorul SC Mamaia SA a menţionat că telegondola a avut încasări bune anul trecut când s-au strâns două milioane de lei din vânzarea de bilete.

De asemenea, Corina Gheorghe a declarat că măsura nu va duce la disponibilizarea personalului, firma având 11 angajaţi permanenţi cărora li se adaugă în perioada verii aproximativ 15 persoane.

SC Telegondola Mamaia SRL are doi acţionari, SC Mamaia SA cu 53 la sută şi Primăria Constanţa cu 47 la sută.

Telegondola din Mamaia a fost inaugurată în vara anului 2004, valoarea investiţiei fiind de 3,5 milioane de euro. Telegondola leagă intrarea în Mamaia dinspre municipiul Constanţa de zona Cazino, aflată în centrul staţiunii.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Totodată, ministrul le-a prezentat prezentat măsurile adoptate în vederea facilitării regimului de vize aplicabil.

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, s-a întâlnit cu Omer Susli, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci din România (TIAD), care a fost însoţit de un grup de oameni de afaceri turci din cadrul TIAD, reprezentanţi ai unor importante firme turceşti (Credit Europe Bank, Garanti Bank, Kanal D). La întrevedere a participat şi Omur Şolendil, ambasadorul turc la Bucureşti. Întâlnirea a făcut parte, potrivit MAE, din demersurile de punere în practică a prevederilor Parteneriatului Strategic dintre România şi Turcia, încheiat în decembrie 2011 la Ankara, de către preşedinţii României şi Turciei, prin identificarea şi dezvoltarea unor proiecte comune de cooperare în domeniul economic.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

“Ministrul român al Afacerilor Externe a propus constituirea unui grup de lucru comun format din reprezentaţi ai MAE, ai Ambasadei Turciei şi ai Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci din România, în vederea identificării unor proiecte concrete de cooperare care să fie incluse în Planul de Acţiuni al Parteneriatului Strategic dintre cele două ţări. Prezintă un interes deosebit domeniul energiei şi al transporturilor şi, totodată, este avută în vedere identificarea şi analizarea posibilităţilor concrete de cooperare, în cadrul unor joint ventures, pe terţe pieţe. De asemenea, a reliefat rolul important pe care comunitatea oamenilor de afaceri îl poate avea în potenţarea cooperării culturale dintre cele două ţări, prin susţinerea unor proiecte majore, menţionând, în context, interesul părţii române pentru renovarea sediului Institutului Cultural Român din Istanbul, care este o clădire de patrimoniu”, se arată într-un comunicat MAE.

Şeful diplomaţiei române a menţionat oportunităţile deschise oamenilor de afaceri turci de procesele de privatizare care au loc în România, dar şi de colaborarea cu parteneri români în cadrul unor proiecte cu finanţare europeană, în contextul în care România face eforturi pentru a creşte rata de absorbţie a fondurilor europene.

“În context, Teodor Baconschi a prezentat oamenilor de afaceri turci măsurile adoptate de partea română în vederea facilitării regimului de vize aplicabil oamenilor de afaceri turci, în cadrul permis de acquis-ul comunitar”, mai precizează MAE.

La rândul lor, oamenii de afaceri turci au prezentat activităţile pe care le desfăşoară în România şi şi-au exprimat încrederea cu privire la potenţialul de revigorare a economiei româneşti, susţine MAE. Ministerul mai spune că aceştia şi-au exprimat gratitudinea pentru sprijinul acordat de autorităţile române pentru facilitarea regimului de vize, precum şi interesul pentru facilitarea procedurilor de acordare a permiselor de şedere pentru oamenii de afaceri turci în România.

MAE aminteşte că Turcia este primul partener comercial al României din afara UE şi din cadrul statelor membre OCEMN şi al 5-lea partener în cadrul schimburilor internaţionale totale ale României. Totodată, Turcia este al 4-lea partener la export şi al 9-lea la import al României. La 30 noiembrie 2011, valoarea schimburilor comerciale româno-turce a fost de 4.3 mld. euro.

La 30 septembrie 2011 erau înregistrate în România 12388 societăţi comerciale cu capital turc, valoarea capitalului social subscris fiind echivalentul a 384,1 milioane euro (552,8 milioane dolari). După valoarea capitalului social, Turcia ocupă locul 16 în clasamentul pe ţări de rezidenţă a investitorilor în societăţi comerciale cu participare străină, în perioada 1991 – septembrie 2011 şi locul 3 în clasamentul pe ţări de rezidenţă, după numărul de societăţi înregistrate în România.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Senatorul PDL Sorin Fodoreanu a depus la Parlament o propunere legislativă de modificare a Legii de organizare şi funcţionare a Guvernului, pentru care solicită dezbaterea în regim de urgenţă.

Proiectul propune o nouă structură a Guvernului, din care dispare funcţia de viceprim-ministru, dar în care apar patru posturi de miniştri de stat. Funcţiile de ministru de stat ar urma să revină deţinătorilor portofoliilor Dezvoltării Naţionale, Strategiei şi Prognozei Economiei Naţionale, Administraţiei şi Internelor, precum şi şefului Secretariatului General al Guvernului.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Faţă de actuala structură a Cabinetului, dispare portofoliul Dezvoltării Regionale şi Turismului, apărând în schimb cel al Dezvoltării Naţionale, precum şi Ministerul Sportului, Turismului şi Tineretului.

De asemenea, actualul Minister al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri devine Ministerul Strategiei şi Prognozei Economice Naţionale, MAE devine Ministerul Afacerilor Externe şi Cooperării Economice Internaţionale, iar Ministerul Finanţelor Publice ar urma să se numească Ministerul Finanţelor Publice şi Urmăririi Execuţiei Bugetare.

În acelaşi timp, Comunicaţiile trec la Transporturi. Portofoliile Agriculturii şi Muncii nu mai figurează în structura Cabinetului, în schimb apare Ministerul Sănătăţii, Alimentaţiei şi Protecţiei Sociale.

Conform proiectului, ministrul Dezvoltării Naţionale, ministru de stat, ar urma să coordoneze activitatea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerului Sănătăţii, Alimentaţiei şi Protecţiei Sociale şi a Ministerului Sportului, Turismului şi Tineretului.

Ministrul Strategiei şi Prognozei Economiei Naţionale, ministru de stat, ar urma să coordoneze activitatea Ministerului pentru Afaceri Europene şi a Ministerului Finanţelor Publice şi Urmăririi Execuţiei Bugetare.

Ministrul Administraţiei şi Internelor, în calitate de ministru de stat pentru politici guvernamentale, ar trebui să coordoneze activitatea Ministerului Afacerilor Externe şi Cooperării Economice Internaţionale, Ministerului Apărării Naţionale şi a Ministerului Justiţiei.

Şi şeful SGG ar deveni ministru de stat pentru servicii guvernamentale şi ar coordona activitatea SGG şi a aparatului de lucru al prim-ministrului şi ar urma să îndeplinească atribuţiile de autoritate de resort faţă de RA-APPS şi faţă de Regia Autonomă “Locato”.

Premierul împreună cu cei patru miniştri de stat formează Consiliul primului-ministru, care se întruneşte săptămânal sau ori de câte ori este nevoie, de regulă înaintea şedinţelor de guvern.

“În cadrul şedinţelor Consiliului primului-ministru se stabilesc priorităţile referitoare la ordinea de zi a următoarei şedinţe a Guvernului, strategiile politicii interne şi externe ale ţării, precum şi alte măsuri pe termen scurt, mediu şi lung legate de îndeplinirea programului de guvernare”, mai prevede proiectul legislativ, conform căruia problemele analizate în consiliu se supun dezbaterii în şedinţele de guvern.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Topul relevă declinul oraşelor europene pe fondul crizei datoriilor de stat, care a afectat turismul din zona euro, şi ascensiunea destinaţiilor turistice din regiunea Asia-Pacific, aflată în plin boom economic, potrivit unui top realizat de Euromonitor International.

Bucureştiul se plasează la mijlocul clasamentului, depăşind oraşe precum Atena (locul 77, 1,7 milioane vizitatori străini, în scădere cu 7%), Munchen, Mexico City, Jakarta, Rio de Janeiro, Milano, Lisabona, Sao Paulo, Veneţia, Florenţa sau Washington DC.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est, Praga şi Moscova au cei mai mulţi vizitatori (câte 3,7 milioane), urmate de Viena (3,5 milioane), Kiev (3,3 milioane), Budapesta (2,6 milioane), St Petersburg (2,5 milioane) şi Varşovia (2,4 milioane).

Bruxelles a depăşit uşor numărul de turişti străini înregistrat de Bucureşti, cu 2,2 milioane de vizitatori în 2010.

GALERIE FOTO

Cel mai vizitat oraş din lume în 2010 a fost Hong Kong, cu aproape 20 de milioane de turişti străini, urmat de Singapore (18,2 milioane) şi Londra (14,5 milioane). Macau, capitala mondială a jocurilor de noroc, a atras peste 13 milioane de turişti străini, cu 25,9% mai mulţi decât în 2009, ocupând locul al patrulea în top 100.

Singapore a atras cu 16% mai mulţi vizitatori decât în 2009, datorită programului guvernamental de dezvoltare a turismului, axat pe turismul de lux, organizarea de expoziţii şi conferinţe, îmbunătăţirea condiţiilor de cazare şi serviciilor destinate turiştilor şi promovarea atracţiilor şi obiectivelor turistice.

Londra este cel mai popular oraş european, datorită unei game largi de atracţii şi obiective turistice, apreciate de o plajă largă de vizitatori.

Cel mai vizitat oraş de pe continentul american este New York, însă ocupă numai locul 8 la nivel mondial, cu 8,9 milioane de vizitatori străini în 2010.

Parisul este pe 9, cu 8,1 milioane de turişti străini, iar Roma pe 14, cu 5,6 milioane. Barcelona şi Las Vegas ocupă locurile 16 şi 17, cu 5,1 milioane de vizitatori fiecare.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

“În acest moment dispunem de cash şi sunt câteva direcţii pe care aş dori să ne dezvoltăm: IT-ul, energia alternativă şi în primul rând agricultura. Acestea sunt cele trei segmente care cred că se vor dezvolta cel mai mult în următorii 20 de ani. Noi deţinem terenuri agricole şi în momentul de faţă suntem în discuţii pentru a achiziţiona încă două-trei mii de hectare”, a spus Ion Alexandru Ţiriac,
care deţine funcţia de reprezentant al acţionarului în consiliile de administraţie în companiile în care Ţiriac Holdings deţine un pachet majoritar sau minoritar de acţiuni, informează Ziarul Financiar.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

El a menţionat că pentru demararea noului proiect în agricultură doreşte şi realizarea unui parteneriat cu o companie care activează în acest domeniu.

Cel mai mare proiect care va fi demarat în acest an de către Ţiriac Holdings este construcţia unei noi clădiri de birouri pe strada Buzeşti, în apropierea Pieţei Victoriei şi care face parte din viitorul bulevard Uranus aflat în construcţie.

“Am început deja să mergem spre clienţi şi să vedem cât de viabil este proiectul, având în vedere că discutăm despre o clădire de birouri amplasată ultracentral, cu un standard triplu A adevărat. În momentul în care avem un grad de ocupare «securizat» vom începe imediat construcţia. Cel mai probabil, undeva în primăvara sau vara acestui an vom demara proiectul, valoarea investiţiei fiind
de aproximativ 30 milioane euro”, a spus omul de afaceri.

Grupul Ţiriac are aprobat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru terenul de pe Buzeşti încă din 2006. Acesta a fost obţinut pentru o clădire cu o înălţime maximă de 50 de metri, de 12 etaje şi cu
o parcare subterană. Piaţa Victoriei este considerată “punctul zero” al investiţiilor în centre de afaceri.

Ţiriac Holdings a rulat anul trecut afaceri cuprinse între 400 şi 600 milioane euro conform calculelor ZF, cel mai important business fiind cel din auto, urmat de imobiliare, aviatic şi cel financiar.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">