Archive for ianuarie 5th, 2012
Suma record împrumutată de BCE băncilor reduce costurile de împrumut pentru Spania, Italia şi Belgia
Sursa & Copyright Mediafax
Randamentul obligaţiunilor Italiei pe doi ani a scăzut cu 0,5 puncte procentuale, iar cel al Belgiei cu 0,22 puncte procentuale comparativ cu 21 decembrie, când BCE a împrumutat băncilor 489 miliarde de euro pe perioadă de trei ani.
“Costurile de împrumut pe termen scurt au scăzut semnificativ, iar asta ajută la câştigarea de timp. În urmă cu şase săptămâni părea că va exista o criză de finanţare fără precedent, însă aceasta a fost evitată cu ajutorul BCE“, a afirmat directorul diviziei de cercetare a Nomura, Jens Nordvig.
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Sub preşedinţia italianului Mario Draghi, BCE a redus dobânda de politică monetară la minimul record de 1% pentru a convinge băncile, împovărate de expunerea pe datoria suverană a ţărilor cu probleme din zona euro, să continue să ofere finanţări în regiune.
O parte a banilor de la BCE sunt investiţi probabil în obligaţiuni suverane, a afirmat Fabrizio Fiorini, director de investiţii la compania Aletti Gestielle, unde supraveghează active de 8 miliarde de dolari.
“O parte a sumelor împrumutate de la BCE vor ajunge la ţările de la periferia zonei euro. Asta ar trebui să permită Italiei şi Spaniei să se împrumute la costuri mai mici, cel puţin în primul trimestru“, a spus Fiorini.
Italia a vândut la sfârşitul lunii decembrie titluri în valoare de 9 miliarde de euro la jumătate din randamentul de la licitaţia precedentă din noiembrie. Tot la finele lunii decembrie, guvernul de la Roma a vândut obligaţiuni scadente în martie 2022 la un randament mediu de 6,98%, în scădere de la 7,56% în noiembrie.
Belgia, care a fost retrogradată de Moody s cu două trepte la 16 decembrie, a împrumutat 2,44 miliarde de euro, mai mult decât intenţiona marţi, după ce costurile de finanţare au coborât la minimul ultimelor 18 luni.
Comisia Europeană a înrăutăţit în noiembrie prognoza economică, iar premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, a declarat, miercuri, că regiunea se află “în pragul unei recesiuni, a cărei dimensiuni nu este încă bănuită”.
Agenţia de evaluare financiară Standard&Poor s a anunţat în decembrie că analizează, pentru o posibilă retrogradare, ratingurile a 15 ţări europene, inclusiv Germania şi Franţa.
Franţa a împrumutat 7,96 miliarde de euro joi, cu scadenţă în 2021, 2023, 2035 şi 2041, însă la costuri în crştere.
Întrucât lideri din zona euro nu au reuşit să ajungă la o soluţie cu impact puternic asupra crizei din zona euro, BCE a luat măsuri fără precedent pentru a împiedica o extindere a crizei. Fondurile de 489 miliarde de euro împrumutate de 523 de bănci de la BCE în decembrie au depăşit estimarea de 293 miliarde de euro a analiştilor consultaţi la momentul respectiv de Bloomberg.
BCE va oferi o nouă serie de împrumuturi pe trei ani la 28 februarie. Un raport de luna trecută a arătat că activele deţinute de bancă a urcat la 2.730 miliarde de euro, în urma acestor împrumuturi.
Banca centrală a cumpărat şi obligaţiuni guvernamentale pentru a limita costurile de împrumut. Randamentul obligaţiunilor pe zece ani ale Italiei a depăşit 7% în noiembrie, nivel care a determinat Grecia, Irlanda şi Portugalia să ceară ajutor financiar extern, dar s-a menţinut ulterior la 6,9%.
De asemenea, pentru titlurile pe doi ani, randamentul actual al Italiei, de 4,57%, este sub media de 4,69% a ultimelor şase luni şi sub maximul de 7,66% înregistrat în noiembrie. Randamentul pe doi ani al Spaniei, de 3,48%, a scăzut de la peste 6% în urmă cu şase săptămâni, notează Bloomberg.
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Vosganian: Reducerile de preţ la gaze erau stabilite prin ordin comun. Nu am acordat altele
Sursa & Copyright Mediafax
Reglementarea prevedea că un consumator întreruptibil, aşa cum era şi Interagro, poate beneficia de un “coş de gaze”, compus din gaz produs în România (cel mai ieftin) şi gaz din import (cel mai scump, provenit din Rusia). Proporţia acestei combinaţii era stabilită de ANRE şi era aceeaşi pentru toţi consumatorii care se bucurau de această facilitate, notează Gandul.
Reglementarea s-a schimbat în 2009, când, pe baza unui memorandum înaintat în guvern de Ministerul Economiei, condus la acea vreme de pedelistul Adriean Videanu, s-a adoptat o ordonanţă de urgenţă, aprobată ulterior prin lege de Parlament. Potrivit acesteia, coşul de gaze era compus exclusiv din gaz de producţie internă, ceea ce înseamnă că, eliminându-se gazul de import, şi preţul era mai mic, mai notează Gândul.
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Vosganian susţine că, prin legea din perioada 2009-2010, iniţiată de guvernul PDL, preţul la gaz de care s-a bucurat Interagro a fost mai mic decât pe vremea mandatului său.
“Ordinele (de ministru) pe care le-am dat eu erau clare, în ele se spunea că se pot da consumatorilor întreruptibili un discount care funcţiona de foarte mulţi ani şi în general funcţionează şi în alte ţări unde consumatorul respectiv se supune riscului întreruperilor în situaţii de frig sau de insuficienţă a consumului. A fost un discount care a fost la nivel de 20 de dolari pe mia de metri cubi şi numai în condiţiile în care respectivii consumatori îşi onorează obligaţiile asumate (…) Înţeleg, nu am foarte multe detalii, că sunt probleme cu modul în care au fost aplicate aceste ordine.”, a explicat Vosganian, pentru Gândul.
“Dacă după 2009 s-a vândut gaz la un preţ mult mai mic, atunci de ce se discută de un ordin din 2008?”, mai spune fostul ministru al Economiei.
Patruzeci de persoane cu funcţii de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi ANRE sunt cercetate penal pentru complot şi subminarea economiei naţionale, a informat, miercuri, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Citeste si:
EXCLUSIV- DOSARUL DE SUBMINARE A ECONOMIEI NAŢIONALE: Cine sunt persoanele cercetate şi care sunt acuzaţiile aduse lui Ioan Niculae
<>
Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat, joi, că a cerut efectuarea unei anchete interne privind cazul de subminare a economiei naţionale în care este implicată compania InterAgro şi omul de afaceri Ioan Niculae, precizând că în 2010 procurorii i-au cerut date despre piaţa gazelor.
“Am cerut realizarea unei anchete interne legată de acest caz. În 2010 a venit un procuror care mi-a cerut acte de dinainte de mandatul meu legate de opinia Consiliului privind accesul la gazele din producţia internă”, a declarat Chiriţoiu, menţionând că este vorba de documente din perioada de dinainte de 2009, din timpul madatului fostului ministru al Economiei Varujan Vosganian.
Vosganian a fost ministru al Economiei în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008.
Citeste si:
EXCLUSIV- DOSARUL DE SUBMINARE A ECONOMIEI NAŢIONALE: Cine sunt persoanele cercetate şi care sunt acuzaţiile aduse lui Ioan Niculae
<>
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Euro scade sub 1,28 dolari pentru prima dată în ultimele 16 luni
Sursa & Copyright Mediafax
La 14:07 GMT (16:07 ora României), euro se tranzacţiona la 1,2797 dolari, cel mai scăzut nivel din 13 septembrie 2010. În raport cu yenul, euro s-a depreciat până la 98,84 yeni, nivel înregistrat ultima dată în decembrie 2000.
“Temerile legate de datoriile suverane din Europa nu sunt niciodată departe, iar azi (joi, n.r.), piaţa valutară a fost influenţată de vânzarea de obligaţiuni a Franţei”, a declarat Kathleen Brooks, analist la UK-Forex.com.
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Franţa, a doua mare economie a zonei euro, a reuşit să împrumute joi 7,96 miliarde de euro, cât şi-a propus, însă pentru obligaţiunile pe zece ani, de referinţă, costurile de împrumut au urcat iar cererea s-a redus faţă de emisiunile anterioare.
Guvernul francez trebuie să împrumute în acest an aproape 300 de miliarde de euro, în timp ce se confruntă cu posibilitatea unei retrogradări a ratingului suveran.
În plus, temerile legate de sectorul bancar european “încep să afecteze încrederea inevstitorilor, în timp ce depozitele instituţiilor de credit la Banca Centrală Europeană sunt la un nivel record, iar acţiunile UniCredit se prăbuşesc”, a afirmat Simon Denham, analist la Capital Spreads.
Investitorii sunt tot mai neliniştiţi în privinţa situaţiei băncilor spaniole, care ar putea fi nevoite să-şi asigure fonduri suplimentare, în contextul deprecierii euro, consideră Nick Stamenkovic, analist la RIA Capital Markets.
Ministrul spaniol al Economiei, Luis de Guindos, a declarat într-un interviu pentru Financial Times că băncile din Spania trebuie să constituie provizioane suplimentare de 50 de miliarde de euro pentru eventuale pierderi din creditele ipotecare.
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
ANALIZĂ: România, văzută de afară după şedinţa BNR – Exemplu pentru Ungaria, dar vulnerabilă la criza euro
Sursa & Copyright Mediafax
BNR a redus joi dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 5,75%, după o decizie similară în noiembrie, la ultima şedinţă din 2011.
“Nervozitatea investitorilor în privinţa Ungariei subminează încrederea în întreaga regiune, iar Bucureştiul îşi asumă anumite riscuri în ceea ce priveşte cursul de schimb. Însă ţinând cont de creşterea leului în raport cu euro de la scăderea din noiembrie, BNR a luat probabil decizia potrivită, în contextul scăderii inflaţiei şi încetinirii creşterii economice”, potrivit comentariului apărut pe blogul FT.
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Leul a fost anul trecut cea mai solidă monedă din Europa Centrală şi de Est, depreciindu-se cu numai 2% pe ansamblul lui 2011 în raport cu euro, iar inflaţia a scăzut în septembrie şi noiembrie la minime istorice după 1990, de aproximativ 3,4%.
Totodată, economiştii consideră că BNR are spaţiu de manevră pentru noi reduceri “modeste” ale dobânzii cheie în următoarele luni, din moment ce inflaţia ar trebui să rămână pe un trend descendent.
“Este loc pentru noi reduceri ale dobânzii, deoarece dobânda reală (raportată la prognoza de inflaţie a băncii centrale) este de 2,75%, prea ridicată pentru situaţia economică actuală. Deoarece cererea externă se va reduce în primul semestru din 2012, susţinerea cererii interne prin condiţii mai relaxate de politică moentară ar fi binevenită”, comentează Dan Bucşa, economistul şef al UniCredit Ţiriac Bank pentru Reuters, preluat de blogul FT.
Asemenea analiştilor Capital Economics, FT face o scurtă paralelă între situaţia României şi cea a Ungariei, ţară aflată la marginea unei crize financiare severe.
“Spre deosebire de Ungaria, România a acceptat nevoia de a rămâne în relaţii bune cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, care au aranjat o linie de credit de precauţie de 5 miliarde de dolari. Însă obiectivul Guvernului de a reuşi o creştere a PIB de peste 2% în acest an este o provocare în contextul crizei din zona euro, cel mai mare partener comercial şi financiar al României. Astfel, banca centrală de la Bucureşti cârmuieşte România pe ceea ce pare a fi drumul cel bun, însă nu poate face mare lucru în privinţa apelor învolburate în care navighează”, avertizează FT.
Analiştii Capital Economics fac de asemenea o paralelă între România şi Ungaria, notând că banca centrală de la Budapesta a fost nevoită să crească agresiv dobânda anul trecut, la 7%, cel mai ridicat nivel din UE, şi va continua să o urce în acest an din cauza presiunilor de pe pieţele financiare.
“De importanţă crucială, stabilitatea politică şi acordul cu FMI au oferit BNR spaţiu să reducă dobânzile ca reacţie la deteriorarea perspectivei de creştere economică. În contrast, absenţa acestor ancore cheie în Ungaria înseamnă că dobânzile vor continua să fie ridicate pentru a sprijini forintul”, apreciază economistul William Jackson de la Capital Economics.
Economia românească va fi afectată sever în acest an de scăderea cererii din zona euro, pe fondul crizei datoriilor de stat, iar leul nu poate fi imun la variaţia apetitului pentu risc la nivel mondial.
Astfel, Capital Economics anticipează că BNR nu va mai relaxa politica monetară în acest an.
În plus, creşterea cererii interne, susţinută şi de reducerea dobânzilor, nu va compensa pentru scăderea exporturilor, iar economia românească se va contracta în acest an cu 0,5%, apreciază analistul, reiterând o estimare anterioară a instituţiei. Spre comparaţie, economiştii britanici estimează că economia Ungariei va scădea în acest an cu 1,5%, din cauza presiunilor externe combinate cu ridicarea dobânzii de politică monetară.
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Preţul plătit pentru rămânerea Greciei în zona euro: Noi scăderi ale veniturilor
Sursa & Copyright Mediafax
“Trebuie să renunţăm la puţin pentru a nu pierde mult. Fără acest acord cu troica (FMI, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană – n.r.) şi finanţarea ulterioară, Grecia riscă să intre în martie în insolvenţă”, a afirmat Papademos.
Reprezentanţii FMI, CE şi BCE vor merge la Atena la jumătatea lunii ianuarie pentru discuţii privind al doilea acord de finanţare externă, de 130 miliarde euro, convenit de principiu la summit-ul UE din octombrie.
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Discuţiile cu oficialii internaţionali se vor concentra pe un plan economic credibil pentru perioada 2012-2015, notează Bloomberg.
Numit la începutul lunii noiembrie la conducere unui guvern interimar cu misiunea de a obţine un nou acord de finanţare externă, Papademos încearcă să încheie de urgenţă un acord cu deţinătorii privaţi de obligaţiuni, în principal bănci şi companii de asigurări, pentru a-şi asigura sprijinul statelor din zona euro, care sunt reticente să ofere noi împrumuturi Atenei dacă sectorul privat nu îşi asumă o contribuţie la costurile salvării Greciei de la faliment.
Acordul de 130 miliarde euro convenit de principiu în octombrie ar trebui să se deruleze în continuarea programului actual, de 110 miliarde euro, care se derulează din mai 2010 şi se apropie de sfârşit.
Statul elen are pe 20 martie prima scadenţă semnificativă din acest an, când vor ajunge la maturitate obligaţiuni de 14,4 miliarde euro.
Papademos a convocat o şedinţă de guvern pentru ora 15:30, urmând să discute un nou pachet de măsuri de austeritate, care cuprinde în principal “deschiderea” unor profesii, precum taximetria, şi adoptarea de reglementări care să urgenteze recuperarea taxelor neplătite.
După doi ani de tăieri salariale în sectorul public şi creşteri de taxe, deficitul bugetar al Greciei este estimat la circa 9% din PIB pentru 2011, în scădere de la 10,6% din PIB în anul anterior. Potrivit estimărilor FMI, economia elenă ar fi trebuit să se contracte anul trecut cu 6%.
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Preşedintele PayPal, Scott Thompson, numit CEO al Yahoo
Sursa & Copyright Mediafax
Thompson este considerat arhitectul ascensiunii PayPal, serviciul de plăţi online al eBay, cel mai mare operator de profil din lume.
Yahoo, un fost pionier al internetului ale cărui site-uri sunt încă printre cele mai vizitate din lume, trece printr-o perioadă foarte dificilă, conducerea şi acţionarii companiei discutând recent mai multe variante strategice de reorganizare, inclusiv vânzarea grupului, delistarea de la bursă sau divizarea.
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Acţiunile Yahoo au scăzut miercuri la New York cu 3%, unii investitori fiind dezamăgiţi că angajarea lui Thompson scade şansele de vânzare a companiei sau a activelor asiatice.
Totodată, unii investitori consideră că expertiza lui Thompson în domeniul plăţilor pe internet nu se potriveşte cu profilul Yahoo, o companie axată pe media şi marketing online.
Thompson, care a contribuit la construcţia platformei software de plăţi a Visa, ocupă postul de director general la patru luni după concedierea predecesoarei sale, Carol Bartz, în contextul rezultatelor dezamăgitoare ale companiei în competiţia dură cu rivali ca Google şi Facebook.
El va prelua funcţia pe 9 ianuarie şi va ocupa şi o poziţie în Consiliul de Administraţie al companiei.
Thompson a fost director general la PayPal de la începutul anului 2008, anterior ocupând poziţia de director de tehnologie.
Yahoo notează că, sub conducerea Thompson, PayPal şi-a crescut baza de utilizatori de la 50 de milioane la peste 104 milioane de clienţi activi. PayPal a procesat în trimestrul al treilea al acestui an plăţi online de 29 miliarde de dolari.
Acţiunile eBay au scăzut miercuri cu 3,8%, analiştii şi investitorii considerând că plecarea lui Thompson lasă un gol în conducerea grupului.
Directorul general al eBay, John Donahoe, a calificat plecarea lui Thompson drept “un şoc”.
Thompson a indicat miercuri că una dintre zonele pe care se va concentra la conducerea Yahoo va fi dezvoltarea pentru platforme mobile, dar şi monetizarea bazei de date uriaşe privind utilizatorii site-urilor companiei prin venituri din marketing şi advertising.
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
