PiataBursiera.info

Archive for ianuarie 3rd, 2012

Sursa & Copyright Mediafax

Gabriel Gheorghe Epure, administratorul firmei Sasquatch Imprex SRL, este acuzat de procurorii anticorupţie de evaziune fiscală şi de refuz nejustificat de a prezenta organelor competente documentele legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, se arată într-un comunicat de marţi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

“În perioada 2006 – 2009, SC Sasquatch Imprex SRL, prin inculpatul Epure Gabriel Gheorghe, a declarat organelor fiscale operaţiuni comerciale interne şi intracomunitare fictive în baza cărora a solicitat decontarea taxei pe valoarea adăugată şi a înregistrat în contabilitate cheltuieli pentru care nu există documente justificative. În această modalitate, inculpatul a creat în dauna bugetului de stat un prejudiciu în sumă de 306.027.995 lei (echivalentul a aproximativ 82.103.343 euro), reprezentând taxa pe valoare adăugată, impozit pe profit şi majorări şi penalităţi”, au precizat procurorii DNA.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Totodată, procurorii îl acuză pe Gabriel Gheorghe Epure că, în perioada 2003 – 2009, deşi a fost somat de mai multe ori, a refuzat să prezinte organelor fiscale documentele legale şi bunurile din patrimoniu, “în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale”. În cursul anului 2008, Gheorghe Gabriel Epure a declarat la Oficiul Registrului Comerţului Bucureşti un sediu fictiv al societăţii sale, pentru a se sustrage de la efectuarea verificărilor financiar-contabile.

Firma lui Gabriel Gheorghe Epure este inactivă, iar acesta nu are alte bunuri identificabile, astfel că procurorii nu au putut lua măsuri asiguratorii pentru recuperarea prejudiciului.

Gabriel Gheorghe Epure a fost trimis în judecată în decembrie 2011, dosarul urmând să fie judecat de magistraţii Tribunalului Bistriţa-Năsăud.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Dintre cele 32 de mărci analizate, nouă au înregistrat scăderi anul trecut, iar restul au avut o evoluţie pozitivă.

Grupul Volkswagen a rămas lider de piaţă anul trecut, cu o cotă de 21,6%, urmat de BMW-Mini (9,4%), Mercedes (9%), Opel (8%), Audi (7,9%), Ford (7,3%), Renault-Dacia (5,1%) şi Skoda (4,5%).

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

În decembrie, înmatriculările Renault şi Dacia au scăzut cu 10,7%, la 10.937 autovehicule, conferind producătorului auto francez o cotă de piaţă de 4,5%.

Piaţa germană a crescut luna trecută cu 6,1%, la 244.501 autovehicule. Dintre mărcile analizate, doar 16 au înregistrat creşteri, iar restul scăderi.

Lider de piaţă în decembrie a fost VW (20%), urmat de BMW (11,2%), Mercedes (9,5%), Opel (8,8%), Audi (7,8%), Ford (7,1%), Renault-Dacia (4,5%) şi Skoda (4,4%).

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Şase din cei 11 analişti consultaţi se aşteaptă la reducerea dobânzii cu un sfert de punct procentual, în timp ce restul de cinci estimează că BNR va menţine actualul nivel de 6%, având în vedere riscurile din zona euro şi leul încă slab.

BNR a surprins cu o reducere de 0,25 puncte procentuale a dobânzii în noiembrie. România a fost prima dintre ţările emergente ale UE care a decis să reducă dobânda, începând cu luna mai a anului 2010, pentru a încuraja recuperarea economică.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

“Cred că ar putea reduce dobânda cu 0,25 puncte procentuale, luând în calcul liniştea relativă de pe frontul crizei din zona euro. Consider însă că o astfel de decizie ar fi periculoasă având în vedere dificultăţile care aşteaptă leul în acest an din cauza reinflamării crizei din zona euro în prima jumătate a anului”, a spus Peter Attard Montalto, analist la Nomura.

Leul a fost anul trecut moneda cu cele mai bune rezultate din regiune, susţinut de recuperarea economiei, dar se află încă aproape de minimul ultimelor 16 luni, atins în noiembrie.

În cazul reducerii dobânzii, leul s-ar putea deprecia, însă impactul va fi cel mai probabil doar pe termen scurt, deoarece dobânzile vor rămâne relativ ridicate faţă de majoritatea statelor UE.

Inflaţia anuală s-a situat la 3,4% în noiembrie, în ţinta de 2-4% a BNR. Pentru sfârşitul anului s-ar putea situa chiar sub ultima prognoză, de 3,3%, a BNR, a declarat în decembrie guvernatorul Mugur Isărescu.

“Nu cred că o reducere de dobândă ar afecta puternic leul, deoarece randamentele la leu ar rămâne încă ridicate, iar încrederea investitorilor este principalul determinant pentru monedele din Europa Centrală şi de Est”, a declarat economistul şef al băncii UniCredit Ţiriac Dan Bucşa.

Analiştii se aşteaptă ca BNR să continue să reducă în continuare dobânda de politică monetară, rata cheie urmând să ajungă până la sfârşitul anului la 5,5%.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Rezervele valutare au avut oscialaţii relativ reduse în cursul lui 2011, menţinându-se în general uşor peste nivelul de 32 de miliarde euro, cu excepţia lunii noiembrie, când au atins un minim de 31,74 miliarde euro, după o perioadă de câteva luni în care dealerii au suspectat banca centrală de intervenţii repetate pe piaţa valutară pentru susţinerea monedei naţionale.

În luna iunie, rezervele valutare s-au situat la maximul anual, de 34,4 miliarde euro, susţinute de emisiunea de eurobonduri realizată în acea lună de Ministerul Finanţelor Publice, în sumă de 1,5 miliarde euro.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

În ultima lună din 2011, BNR a consemnat intrări la rezerva valutară de 2 miliarde de euro, reprezentând alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice (inclusiv tranşa a III a din acordul cu Banca Mondială, în sumă de 400 milioane de euro), modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, venituri din administrarea rezervelor internaţionale şi altele.

Concomitent, la creşterea rezervelor internaţionale a contribuit şi aprecierea dolarului american, yenului japonez şi lirei sterline faţă de euro pe piaţa valutară internaţională.

Tot în luna decembrie, au fost înregistrate ieşiri de la rezervă de 545 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 4.058 milioane euro, cu aproape 500 de milioane de euro peste valoarea de la finele anului 2010.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 decembrie 2011 au fost de 37,25 miliarde euro, faţă de 36,02 miliarde euro la 30 noiembrie 2011 şi 35,9 miliarde euro la sfârşitul lui 2010.

Plăţile scadente în luna ianuarie 2012 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează 142 milioane euro.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Cel mai mult are de plată Japonia, cu peste 3.000 miliarde de dolari, urmată de SUA, cu 2.800 miliarde de dolari.

Suma totală care trebuie refinanţată de ţările G7 (SUA, Japonia, Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia şi Canada) şi BRIC (Brazilia, Rusia, India şi China – cele mai mari economii emergente) a crescut astfel de la 7.400 miliarde de dolari la începutul anului trecut.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Cel puţin şapte dintre aceste state vor înregistra în 2012 creşterea costurilor de finanţare, potrivit estimărilor Bloomberg.

În contextul deteriorării situaţiei economice mondiale, investitorii vor cere mai mulţi bani pentru a împrumuta ţări cu datorii mari, greu de refinanţat.

FMI a redus prognoza de creştere economică mondială de la 4,5% la 4% pentru acest an, iar criza datoriilor de stat din zona euro continuă să tulbure pieţele financiare. În acelaşi timp, SUA se luptă cu un deficit bugetar de peste 1.000 miliarde de dolari, iar piaţa imobiliară din China nu va mai continua boom-ul din ultimii ani.

Adăugând la sume şi plăţile aferente dobânzilor, cele mai mari economii ale lumii au de refinanţat în acest an peste 8.000 miliarde de dolari, notează Reuters.

Statele vor concura tot mai agresiv pentru a atrage investitori, iar agenţiile de rating vor avea probabil un cuvânt de spus, ţările din zona euro şi băncile europene aşteptând în prima parte a anului concluziile evaluărilor începute în ultimele luni din 2011.

“Este o cifră mare şi, evident, datoria continuă să se acumuleze pentru că multe guverne sunt încă într-o situaţie de deficit, aceasta fiind una dintre cele mai mari probleme”, comentează pentru Bloomberg Elwin de Groot, economist la banca olandeză Rabobank.

Locul al treilea în topul datornicilor este ocupat de Italia, care are de plătit în acest an 428 miliarde de dolari, urmată de Franţa (367 miliarde de dolari), Germania (285 miliarde de dolari), Canada (221 miliarde de dolari), Brazilia (169 miliarde de dolari), Marea Britanie (165 miliarde de dolari), China (121 miliarde de dolari), India (57 miliarde de dolari), respectiv Rusia (13 miliarde de dolari).

Cei mai mari datornici, SUA şi Japonia, au avut până acum cele mai mici probleme în privinţa cererii pentru obligaţiuni şi titluri de stat. Criza datoriilor din zona euro împinge în sus costurile de finanţare din sudul Europei.

Japonia beneficiază de excedentul de cont curent asigurat de exporturi, guvernul acoperind lejer deficitul bugetar din resurse interne, în timp ce SUA câştigă de pe urma dolarului, principala monedă de rezervă la nivel mondial.

Randamentul obligaţiunilor japoneze cu maturitatea la zece ani este de sub 1%, numai Elveţia plătind dobânzi mai mici, deşi datoria de stat a Japoniei este de circa 200% din PIB.

În SUA, cererea medie pentru emisiunile de obligaţiuni şi titluri de stat derulate anul trecut a fost de 3,04 la 1, recordul fiind atins pe 20 decembrie, la o licitaţie de 30 miliarde de dolari suprasubscrisă de peste 9 ori, deşi titlurile respective, pe patru săptămâni, au dobândă zero.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Împrumuturile nete ale statului, diferenţa dintre valoarea împrumuturilor şi rostogolirea datoriilor ajunse la scadenţă, au reprezentat 5,5% din PIB în perioada de 12 luni încheiată în septembrie, arată datele băncii, citate de cotidianul Portfolio.

Creditarea netă a populaţiei a coborât în acelaşi interval cu 5,7%. Transferurile de capital de la populaţie la stat prin retragerile din fondurile de pensii private, de 9,6% în primele trei luni ale anului trecut, au avut un efect semnificativ asupra creditării pentru stat şi populaţie.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

În septembrie, datoria consolidată brută la valoare nominală, calculată conform criteriilor UE, s-a situat la 22.931 forinţi (73 miliarde de euro) sau 82,6% din PIB.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">