PiataBursiera.info

Archive for ianuarie 2nd, 2012

Sursa & Copyright Mediafax

“Sunt convinsă că 2012 va fi un an al confirmărilor. Anul acesta, se va confirma faptul că am adoptat măsurile economice şi fiscale corecte, precum şi reformele necesare în sectoarele cheie ale economiei sau în domeniul social. România are aprecierea unanimă a instituţiilor financiare internaţionale şi a celorlalte guverne europene”, precizează Udrea, pe blogul personal.

“Câştigul cel mare din 2011 este că toate aceste masuri vor face mai uşoară situaţia noastră în noul an, în care, din păcate, nu vom avea parte de sfârşitul crizei economice. Guvernul va putea însă asigura plata pensiilor şi a salariilor, România va rămâne atractivă pentru investitorii străini, vom continua pe drumul creşterii economice, vom absorbi mult mai eficient fondurile europene şi vom rămâne un exemplu de curaj şi responsabilitate în rezolvarea problemelor cu care ne confruntăm”, adaugă ministrul.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Ministrul mai arată, pe blog, că în 2012 se va confirma şi faptul că “solidaritatea este cheia unei parcurgeri rapide şi sigure a crizei”.

“Vom vedea şi că oamenii aleg soluţii reale şi nu demagogii imorale”, scrie Udrea.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Din cele şase companii care au depus pachete preliminare pentru licitaţia vizând o frecvenţă de 900 de MHz, au fost respinse RCS&RDS şi compania vietnameză Viettel.

Celelalte patru companii rămase, Magyar Telekom, Telenor Ungaria, Vodafone Ungaria şi consorţiul dintre compania de poştă din Ungaria, Villamosmuvek şi MFB Invest, sunt eligibile pentru a participa în faza angajantă a licitaţiei, se arată într-un comunicat al autorităţii de supraveghere.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Telenor, Vodafone şi Magyar Telekom furnizează deja servicii de telefonie mobilă în Ungaria.

Autoritatea a fost nevoită să respingă înregistrarea aplicaţiilor RCS&RDS şi Viettel.

“Compania românească RCS&RDS nu a reuşit să îndeplinească cerinţa privind restanţele companiilor controlate de aplicant la plata comisioanelor pentru autoritatea de supraveghere”, se arată în comunicat.

Aplicaţia companiei vietnameze a fost respinsă din mai multe motive şi considerată dincolo de posibilitatea rectificării.

Licitaţia va începe la 5 ianuarie.

Grupul RCS&RDS şi-a început activitatea în urmă cu 17 ani şi este prezent şi pe pieţele din Ungaria, Cehia, Slovacia, Croaţia, Serbia, Spania şi Italia. În Ungaria, furnizează servicii de telefonie fixă, Internet şi televiziune prin cablu şi satelit.

În România, operatorul şi-a dezvoltat propria infrastructură de telecomunicaţii pe suport de fibră optică şi acoperă cu servicii de cablu TV, internet, telefonie fixă şi mobilă peste 200 oraşe din ţară.

Compania este controlată indirect de către omul de afaceri Zoltan Teszari.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Asmussen şi Coeure devin membri ai consiliului director într-o perioadă de criză a uniunii monetare, înlocuindu-i pe germanul Juergen Stark şi italianul Lorenzo Bini Smaghi, care şi-au încheiat mandatele înainte de termen. Asmussen, în vârstă de 44 de ani, a fost secretar de stat în Ministerul de Finanţe german, iar Coeure, 42, a ocupat a doua poziţie ca importanţă în Trezoreria franceză.

Stark a ocupat postul de economist şef al BCE şi a demisionat din cauza opiniilor diferite de restul conducerii, în timp ce Smaghi a fost nevoit să renunţe la post în urma înţelegerii dintre Franţa şi Italia pentru preluarea postului de preşedinte al BCE de către italianul Mario Draghi. Smaghi a fost nevoit să lase loc unui francez în conducerea băncii.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Asmussen şi Coeure vor concura postul de economist şef lăsat liber de Stark, după ce germanul s-a retras la doi ani şi jumătate după ce BCE a început să cumpere obligaţiuni guvernamentale, măsură căreia i s-a opus.

În comparaţie cu Stark, Coeure a indicat în timpul unor discuţii în Parlamentul European că ar putea susţine noi achiziţii de obligaţiuni.

Chiar dacă statutul BCE interzice implicarea politicului, cele mai mari patru economii din zona euro, Germania, Franţa, Italia şi Spania au, neoficial, pretenţia de a fi reprezentate în consiliul director.

“Reprezintă sânge proaspăt la masă şi ar putea aduce o abordare diferită. Deoarece vin din interiorul guvernelor, există riscul ca situaţia să pară prea politizată, dar mă îndoiesc că BCE va tolera ceva ce pare o ameninţare la adresa independenţei sale”, a spus economistul şef pentru Europa la banca britanică RBS, Jacques Cailloux.

În ultimele şapte luni s-au schimbat patru din cei şase membri ai consiliului director, iar al cincilea va urma în mai, când spaniolul Jose Manuel Gonzalez-Paramo îşi încheie mandatul.

“Nu cred că persoanele vor conta foarte mult în această etapă. BCE are un traseu clar. Va trebui să facă ce este necesar pentru a lupta contra deflaţiei, adică noi reduceri de dobândă şi măsuri neconvenţionale. Germania a pierdut votul la achiziţiile de obligaţiuni, iar în viitor va exista majoritate şi pentru alte probleme”, afirmă Marchel Alexandrovich, economist pentru Europa la Jefferies International Londra.

BCE a redus dobânda cheie la minimul record de 1% şi a pus la dispoziţia băncilor lichidităţi nelimitate pentru a menţine creditarea în economie. Banca centrală a rezistat la presiunile pentru a accelera achiziţiile de obligasţiuni guvernamentale pentru a reduce costurile de împrumut ale ţărilor cu probleme din zona euro.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Cota de piaţă a Dacia a scăzut în perioada analizată de la 4,65% la 4,04%, potrivit asociaţiei constructorilor francezi de automobile, CCFA.

Doar două mărci, Daihatsu şi Fiat, au înregistrat scăderi mai puternice. Înmatriculările Daihatsu, parte a grupului Toyota, au coborât cu 80%, la 217 unităţi, iar cele ale Fiat cu 21,2%, la 57.320 unităţi.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Înmatriculările Dacia în decembrie au avut un declin de 19,6%, de la 9.290 unităţi la 7.460 unităţi. Cota de piaţă a mărcii s-a redus uşor, de la 4,07% la 3,98%.

Piaţa franceză s-a contractat în decembrie cu 17,8%, de la 228.320 unităţi la 187.650 unităţi.

Modelul Duster se află pe locul zece în topul celor mai bine vândute modele de autoturisme anul trecut, cu 51.620 unităţi, reprezentând o cotă de piaţă de 2,3%. Dacia Sandero ocupă locul 18 în top 100 pe piaţa franceză, cu 27.320 unităţi şi 1,2% cotă de piaţă, iar Logan poziţia 51, cu 10.040 unităţi şi cotă de piaţă de 0,5%.

Înmatriculările pe piaţa franceză ale grupului Renault, care deţine Dacia, au scăzut cu 9,6% anul trecut, la 544.700 unităţi, şi cu 28% în decembrie, la 41.720 unităţi.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Politicienii care cheltuiesc peste posibilităţi îi amintesc şefului Bundesbank de “beţivul care promite că se lasă de mâine, dar cere sticla de şnaps astăzi pentru ultima dată”, potrivit unui interviu acordat de Weidmann publicaţiei germane Tagesspiegel.

Chiar şi Germania, care a încălcat în ultimii zece ani regulile bugetare ale UE, trebuie să economisească mai mult, având în vedere forţa economică şi responsabilitatea de principal pilon de sprijin al zonei euro.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

“Pauza guvernului anul acesta în consolidarea finanţelor nu este convingătoare. Trebuie să vedem un buget echilibrat rapid”, a spus el.

Camera inferioară a Parlamentului german, Bundestag, a aprobat o valoare a împrumuturilor nete de 26,1 miliarde de euro, faţă de 26,1 miliarde de euro anul trecut. Împrumuturile nete reprezintă diferenţa dintre valoarea împrumuturilor şi necesarul pentru rostogolirea datoriilor ajunse la scadenţă.

Revista Spiegel a scris, fără a cita surse, că împrumuturile nete ar putea chiar ajunge la 35 de miliarde de euro în acest an, din cauza contribuţiilor Germaniei la fondul de salvare pentru statele cu probleme din zona euro.

Deficitul bugetar este estimat la 1,3% în 2011, faţă de 4,3% în anul anterior, şi la 1% în acest an. Guvernul de la Berlin intenţionează să ajungă la un buget echilibrat în 2014.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Nu mai credem în previziuni şi deoarece în decembrie 2007, după un an în care preţurile apartamentelor vechi din Bucureşti crescuseră cu 50%, consultanţii imobiliari estimau că în următorul an preţurile vor continua să se majoreze cu 20-25%. Cele mai ieftine locuinţe vechi din Bucureşti la vremea respectivă aveau preţuri de 1.500 de euro/metrul pătrat în Pantelimon sau Rahova, unde o garsonieră ajunsese la un preţ de 50.000-60.000 de euro.

Ulterior, aceiaşi consultanţi consemnau la sfârşitul lunii mai 2008 (la o distanţă de şase luni) un declin de 10-15% al preţurilor şi începutul unei perioade de peste trei ani în care valorile imobiliarelor au dat înapoi, mai întâi accelerat, apoi într-un ritm mai scăzut, cum a fost anul acesta.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Preţurile medii din Bucureşti au ajuns în prezent în jurul valorii de 1.000 de euro/metrul pătrat în majoritatea cartierelor, chiar mai mici în Pantelimon sau Rahova.

Ce s-a mai schimbat în Bucureşti din 2008 încoace?

Numărul salariaţilor din oraş s-a redus cu 4% în perioada decembrie 2007 – septembrie 2011, de la 914.000 de angajaţi la 877.000, fapt ce se vede parţial şi în majorarea ratei şomajului de la 1,8% la 2% în acelaşi interval.

Pe de altă parte, salariul mediu net a crescut cu 15,6% din 2007 până în 2011, de la 1.813 lei la 2.097 de lei, majorare care nu acoperă însă rata inflaţiei din aceeaşi perioadă, preţurile medii majorându-se per total cu peste 20%. Litrul de benzină, spre exemplu, al cărui cost se vede în majoritatea produselor şi serviciilor comercializate, s-a majorat cu aproape 50%, de la 3,7 lei la sfârşitul lui 2007 la 5,5 lei în prezent.

Cu alte cuvinte, puterea de cumpărare s-a diminuat sensibil în ultimii ani, excepţie făcând casele, unde doar devalorizarea cursului şi majorarea dobânzilor au “contrabalansat” ieftinirea preţurilor.

Care sunt perspectivele?

Spre deosebire de acum 15-20 de ani, când o locuinţă putea fi cumpărată de la stat în câţiva ani, fără a reprezenta o povară, această achiziţie reprezintă în prezent cel mai mare pariu pentru majoritatea românilor.

Rata lunară la achiziţia unui apartament cu două camere depăşeşte 300 de euro, luând în calcul un credit de 45.000 de euro pentru o perioadă de 20 de ani.

Care este alternativa? Chiriile medii pentru aceleaşi apartamente (cu un preţ mediu de 50.000 de euro) sunt în prezent la valori de circa 250 de euro lunar, nu cu mult mai mici decât o rată bancară.

Citeşte continuarea opiniei lui Cristi Moga pe www.zf.ro

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">