PiataBursiera.info

Archive for decembrie, 2011

Sursa & Copyright Mediafax

Printre drumurile naţionale în cazul cărora reparaţiile au fost finalizate anul acesta se numără şi DN 15 Reghin-Topliţa (72,9 km), DN 12 Sadominic-Topliţa (66,3 km). DN 6 Domaşnea-Caransebeş (44,6 km) sau DN 19 Oradea – limita judeţului Bihor (70 km), scrie Ziarul Financiar.

Pe de altă parte, anul acesta au fost deschişi traficului 58 de kilometri de autostrăzi: Arad-Timişoara, un tronson de 14,5 kilometri din tronsonul Medgidia-Constanţa şi 8,5 kilometri din centura Constanţei la standard de autostradă. Mai există 434 kilometri de autostrăzi în curs de execuţie şi 111 kilometri care vor fi scoşi curând la licitaţie.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

“Noi nu acceptăm să fim procurori sub tutelă”, afirmă Grigoris Peponis şi Spyros Mouzakitis, adjuncţi ai procurorului unei Curţi de apel, într-o scrisoare de demisie pe care au semnat-o împreună, adresată Direcţiei pentru Delicte Financiare din cadrul Curţii Supreme.

“Noi nu acceptăm să servim ca alibi pentru diverse grupări de interese organizate şi celor care activează în zona gri a crimei de natură financiară”, subliniază Peponis şi Mouzakitis, numiţi în urmă cu şapte luni ca aduncţi ai Brigadei Financiare (Sdoe).

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Implicată într-o ofensivă împotriva evaziunii fiscale, cu scopul reechilibrării bugetelor publice, Sdoe a devenit tot mai influentă începând din această vară, odată cu numirea la conducerea sa a lui Yannis Diotis, un fost procuror din domeniul luptei împotriva terorismului.

Cei doi adjuncţi acuză Guvernul că vrea să îi înlocuiască din funcţii.

Miniştrii Finanţelor, Evanghelos Venizelos, şi Justiţiei, Miltiades Papaioanou, au reacţionat dur faţă de aceste demisii, respingând acuzaţiile celor doi magistraţi, care “creează impresia unei intervenţii în activitatea lor, lucru care aduce atingere prestigiului justiţiei”.

“Reacţia exagerată a celor doi procurori adjuncţi creează impresia că instituţiile nu funcţionează”, au declarat cei doi miniştri, citaţi într-un comunicat.

De asemenea, ei i-au îndemnat pe cei doi să “dezvăluie orice element care contribuie la crearea de zone gri”.

Deşi Sdoe a dezvăluit recent o serie de cazuri de evaziune fiscală, numeroşi fraudatori scapă de arestare, beneficiind, uneori, de amendamente care le protejează firmele aflate în dificultate sau în proces de lichidare.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Moneda unică s-a apreciat după ce Italia a vândut titluri pe şase luni la un randament mediu de 3,25%, în scădere de la nivelul record de 6,5% înregistrat cu o lună în urmă, dar avansul euro a fost de scurtă durată.

Euro a atins în timpul tranzacţiilor 1,2938 dolari pe unitate, cel mai redus nivel după luna ianuarie, revenind uşor apoi, la 1,2949 dolari pe unitate.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Temerile investitorilor au fost amplificate de informaţiile că băncile din zona euro folosesc împrumuturile pe termen lung, de 490 miliarde de euro, obţinute săptămâna trecută de la Banca Centrală Europeană (BCE) pentru a-şi majora rezervele de lichidităţi, în loc să le investească.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Anul viitor, preţul mediu al diamantelor brute va creşte cu 9%, la 145 dolari pe carat, iar în următorii doi ani va avansa cu 14%, respectiv 4,8%, a declarat Edward Sterck, analist la firma BMO Capital Markets, transmite Bloomberg.

Preţul diamantelor va urca apoi cu 2,6% în 2015 şi cu 3,2% în anul următor.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

În cazul aurului, şapte analişti intervievaţi de Bloomberg se aşteaptă la scăderea preţului începând din 2013, după o creştere de 19% anticipată pentru anul viitor.

Cererea de diamante ar putea creşte de două ori mai repede decât oferta până în 2020, datorită dezvoltării clasei de mijloc în China şi India, potrivit unui raport efectuat de compania de consultanţă Bain.

China, India şi Orientul Mijlociu vor asigura 40% din consumul de diamante până în 2015, comparativ cu numai 8% în 2005, potrivit grupului Anglo American, care deţine De Beers, a doua mare companie extractoare de diamante la nivel mondial.

Cererea mondială pentru diamante va depăşi probabil cererea cu 7 milioane de carate în 2016, comparativ cu un deficit de un milion de carate în acest an, a arătat Vladimir Sergievski, analist la companiaFinam Investment din Moscova.

Preţul diamantelor brute va scădea cu 5,1% în acest an şi va stagna în 2013, anticipează Richard Platt, director general la compania de consultanţă WWW Diamond Forecasts din Londra. Platt estimează o creştere de 2,9% în 2014 şi de 2,2% anul următor.

În cazul diamantelor şlefuite, Platt prognozează un avans al preţurilor de 4,7% anul viitor, de 9,3% în 2013, de 6,6% în 2014 şi de 4,4% în 2015. Creşterile de preţuri vor reflecta cererea din Asia, a spus el.

Pe piaţa aurului, preţurile spot au urcat cu 12% în acest an, investitorii căutând plasamente sigure în contextul crizei datoriilor din Europa. Preţul aurului spot a scăzut miercuri cu 0,2%, la 1.586,93 dolari uncia.

Actualul preţ al aurului nu reflectă fundamentele cererii şi ofertei, ci cererea artificială pentru metalul preţios, ca mijloc de protecţie faţă de riscuri, a spus Rob Henderson, economist şef la National Australia Bank.

El a adăugat că din acest motiv preţul aurului va înregistra o corecţie substanţială în viitor.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Autorităţile de la Moscova şi Kiev negociază, pe lângă preţul gazelor, crearea unei companii mixte care să opereze sistemul ucrainean de transport al gazelor, rută majoră de tranzit al livrărilor ruseşti către Europa, transmite RIA Novosti.

“Chiar dacă luăm în considerare Nord Stream, South Stream, Nabucco şi gazele lichefiate, deficitul de gaze pentru Europa va fi de 15-20 de miliarde de metri cubi”, a spus Medvedev.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Rusia intenţionează să lanseze South Stream, care va transporta gaze ruseşti pe sub Marea Neagră către Europa, în 2015. Conducta va transporta până la 63 de miliarde de metri cubi de gaze pe an spre Europa Centrală şi de Est, diversificând rutele ruseşti.

Circa 80% din gazele ruseşti furnizate Uniunii Europene tranzitează Ucraina, iar disputele frecvente cu Rusia referitoare la preţul gazelor au determinat autorităţile de la Kiev să oprească uneori livrările.

Medvedev a mai spus că traseul South Stream ar putea fi deviat către nordul Italiei, în loc de Austria, care susţine activ proiectul concurent Nabucco, sprijinit de Uniunea Europeană.

Publicaţia de afaceri Kommersant a relatat la jumătatea acestei luni că Gazprom ar putea reduce preţul gazelor livrate Ucrainei la 210-220 dolari pentru 1.000 de metri cubi, de la 400 de dolari în prezent, dacă autorităţile de la Kiev vor vinde Rusiei o parte din sistemul de gazoducte.

Surse guvernamentale ruse şi din Gazprom au declarat marţi că grupul ar putea renunţa la construcţia South Stream, al cărui cost este estimat la 30 de miliarde de dolari, dacă va încheia un acord cu Ucraina pentru folosirea în comun a conductelor ucrainene.

Într-un articol sub numele “Conducta de care nu este nevoie”, publicaţia rusă Vedomosti a scris că dacă Moscova şi Kiev vor ajunge la un acord pentru înfiinţarea unei companii mixte care să administreze gazoductele din Ucraina, Rusia ar putea renunţa la planurile pentru South Stream.

Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, a declarat luni, pentru Iterfax, că South Stream a avut întotdeauna legătură cu Ucraina. Proiectul a fost creat ca alternativă la reţeaua de conducte a Ucrainei, însă cele două ţări negociază în prezent înfiinţarea unei companii mixte bazate pe sistemul de transport al gazelor din Ucraina.

Ultima rundă de negocieri este programată pentru 15 ianuarie, iar dacă cele două ţări ajung la un acord Moscova va avea trei opţiuni: reducerea capacităţii South Stream, întârzierea construcţiei sau anularea proiectului, potrivit unei surse apropiate Gazprom. Un membru al cabinetului de la Moscova a făcut declaraţii similare.

Rusia a semnat, deja, acorduri interguvernamentale cu Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croaţia şi Austria pentru construcţia South Stream.

Gazprom controlează 50% din proiectul South Stream, Eni Italia are 20%, iar EDF Franţa şi Wintershall Germania câte 15%.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

ANRE apreciază că în acest an consumul de energie va ajunge la 46,62 milioane MWh.

În primele zece luni ale acestui an consumul a urcat cu 3,8% faţă de perioada similară a anului trecut, la 43,42 milioane MWh, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Cea mai mare parte a energiei, respectiv 65,4%, a fost consumată în industrie, urmată de populaţie, cu 18,7%.

Producţia de energie a fost asigurată în proporţie de 52,4% de termocentrale, hidrocentrale (27%) şi reactoarele nucleare de la Cernavodă, cu un aport de 19,3%.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

De asemenea, ANCOM va face demersuri pentru eliberarea şi includerea în licitaţie a benzilor de 800 MHz şi 2.600 MHz, utilizate în prezent parţial de către Ministerul Apărării Naţionale, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, Cătălin Marinescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

“Pentru asigurarea continuităţii furnizării serviciilor de comunicaţii mobile, ANCOM a decis ca licenţele Orange şi Vodafone să fie prelungite până la 31 decembrie 2012, urmând ca noile licenţe să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2013, în cazul benzilor deţinute în prezent de Orange România şi Vodafone România, şi, respectiv, cu data de 6 aprilie 2014, în cazul benzilor deţinute în prezent de Cosmote România”, a menţionat Marinescu.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Pentru prelungirea licenţelor, Orange Romania şi Vodafone România vor achita către bugetul de stat o taxă de licenţă, al cărei cuantum a fost stabilit de Guvern la nivelul de 6,4 milioane de euro pentru fiecare operator, valoare proporţională cu sumele plătite la obţinerea licenţelor în anul 1996, calculată de ANCOM pe baza indexării valorilor istorice ale licenţelor.

Fiecare dintre cei doi operatori a achitat suma de 75 milioane de dolari pentru licenţa GSM în banda de frecvenţe de 900 MHz primită în 1996.

“Soluţia acordării drepturilor de spectru radio în benzile de 900 MHz şi 1.800 MHz prin procedură de selecţie competitivă, cu intrarea lor în vigoare după expirarea celor deţinute, este în deplină concordanţă atât cu prevederile din legislaţia europeană relevantă referitoare la acordarea resursei de spectru radio, cât şi cu legislaţia naţională”, a afirmat şeful ANCOM.

Totodată, potrivit lui Marinescu, soluţia aleasă oferă şanse egale şi operatorului (RCS&RDS – n.r.) care nu deţine în prezent drepturi de utilizare a frecvenţelor în benzile de 900 şi 1.800 MHz.

“Am ales licitaţia pentru că este soluţia cea mai echitabilă, mai corectă şi mai transparentă, care ne va permite în acelaşi timp să maximizăm eficienţa utilizării spectrului şi să realizăm valoarea reală a acestei resurse limitate a statului român, în beneficiul concurenţei şi utilizatorilor. În contextul în care România este deja acoperită cu mai multe reţele de comunicaţii mobile şi penetrarea este de 110%, selecţiile comparative, care pun accentul pe viteza şi dimensiunea dezvoltării de infrastructuri, sunt mai puţin justificate”, a adăugat Marinescu.

Preşedintele ANCOM a mai precizat că licitaţia va avea loc în prima parte a anului 2012 şi va oferi posibilitatea intrării unor noi competitori pe piaţa românească de telecomunicaţii mobile.

“Până atunci, autoritatea va concepe un design detaliat al licitaţiei, pe care îl va supune consultării publice. Licitaţia va fi concepută astfel încât să asigure condiţii egale, nediscriminatorii, proporţionale şi transparente pentru toţi operatorii interesaţi să activeze pe piaţa românească”, a mai spus Marinescu.

El a adăugat că ANCOM consideră că acordarea drepturilor de utilizare a spectrului prin procedură de selecţie va avea beneficii pe termen lung în ceea ce priveşte utilizarea eficientă a resursei de spectru radio şi promovarea competiţiei, cu impact pozitiv asupra utilizatorilor finali.

ANCOM este instituţia care protejează interesele utilizatorilor de comunicaţii din România, prin promovarea concurenţei pe piaţa de comunicaţii, administrarea resurselor limitate şi încurajarea investiţiilor eficiente în infrastructură.

Al treilea jucător este Cosmote România, a cărui licenţă de telefonie mobilă expiră în 2014. Operatorul are peste 6 milioane de utilizatori de abonamente şi cartele preplătite şi a achitat suma de 53 milioane de dolari pentru cele două licenţe – 900 MHz şi 1.800 MHz.

RCS&RDS este cel mai mare operator de telecomunicaţii prin cablu. Compania este prezentă şi pe segmentul telefoniei mobile din generaţia a treia (3G), după ce a câştigat o licitaţie în acest sens în octombrie 2006. Licenţa a costat 35 milioane de dolari.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Washingtonul a criticat de asemenea intervenţia Japoniei pe piaţa valutară pentru a tempera aprecierea yenului şi a cerut Coreii de Sud să apeleze numai “în mod cumpătat” la astfel de măsuri.

Unii politicieni americani consideră că China şi-a construit avantaje competitive incorecte pe pieţele globale prin menţinerea monedei locale la niveluri depreciate artificial pentru a-şi susţine exporturile. Congresul exercită tot mai multe presiuni asupra administraţiei Obama privind sancţiuni pentru China.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Trezoreria notează, într-un raport bianual, că China nu îndeplineşte criteriile necesare pentru a se califica drept manipulator al cursului de schimb valutar, repetând afirmaţia standardizată în ultimii ani că yuanul se apreciază prea încet, iar măsurile luate de Beijing sunt “insuficiente”.

Valoarea monedei chinezeşti a crescut în acest an cu 4% faţă de dolar şi este în creştere cu 7,7% din iunie 2010, când China a renunţat la menţinerea unui curs fix.

Institutul de cercetare economică internaţională Peterson estimează că yuanul este subevaluat cu 24% în raport cu dolarul SUA, faţă de 28% în 2010.

Divergenţele dintre cele două puteri economice în privinţa cursului valutar sunt determinate în principal de deficitul comercial uriaş al Statelor Unite în raport cu China, care a crescut anul trecut la 273,1 miliarde de dolari, de la 226,9 miliarde de dolari în 2009.

În primele zece luni ale acestui an, SUA a acumulat un deficit comercial de 245,5 miliarde de dolari cu China.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

“În 2010, Consiliul guvernatorilor FMI a aprobat Rezoluţia ce prevede majorarea cotelor ţărilor membre la capitalul social. Nu este vorba de Pactul Fiscal, de contribuţia la acel fond care se constituie la nivelul Fondului Monetar pentru a ajuta ţările în dificultate, este vorba de a participa la majorarea capitalului social, o decizie din 2010 a tuturor acţionarilor”, a spus Ialomiţianu.

Cota de participare a României va creşte cu 781,2 milioane Drepturi Speciale de Tragere (aproximativ 900 milioane euro), de la 1,03 miliarde DST la 1,81 miliarde DST.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sumele reprezentând majorarea cotei României la Fondul Monetar Internaţional vor fi suportate de Banca Naţională a României, toate drepturile şi obligaţiile ce revin din relaţia cu instituţia internaţională reflectându-se în gestiunea băncii centrale.

În urma majorării, România se va plasa pe poziţia a patra în cadrul Constituantei Olandeze, după Olanda, Ucraina şi Israel.

Printre măsurile convenite la summit-ul UE de la Bruxelles din luna decembrie se numără suplimentarea resurselor financiare ale FMI cu 200 miliarde euro de către statele UE, prin împrumuturi bilaterale.

Autorităţile de la Bucureşti au precizat însă că România nu va fi obligată să contribuie la capitalizarea FMI, deoarece se află printre ţările care au acord cu instituţia financiară.

Citeste si:
Băsescu: România nu participă la capitalizarea FMI, dar nu este neputincioasă

<>
<>

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Niciun comentariu »