PiataBursiera.info

Archive for decembrie 30th, 2011

Sursa & Copyright Mediafax

Firma de brokeraj s-a detaşat puternic încă din februarie în topul brokerilor de la BVB, după ce a intermediat deal-urile prin care BERD a vândut participaţia de aproape 5% pe care o avea la BRD (BRD).

Operaţiunile prin care BERD a cedat aproape 5% din titlurile BRD au totalizat 454,7 milioane lei (107,3 milioane euro), iar firma a fost intermediar atât pe partea de cumpărare, cât şi pe vânzare, în cea mai mare tranzacţie din istoria Bursei de Valori.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

În topul anual, pe locul doi se plasează UniCredit CAIB, cu un rulaj de 1,74 miliarde de lei (7,7% – cotă de piaţă), iar pe poziţia a treia s-a clasat divizia de brokeraj a ING Bank, cu tranzacţii de 1,44 miliarde lei (6,2% cotă de piaţă).

În luna decembrie, Swiss Capital a intermediat transferuri de 290 milioane lei, fiind urmată îndeaproape de IFB Finwest, cu operaţiuni de 265,24 milioane lei. Top trei din ultima lună a anului a fost încheiat tot de ING Bank, cu 124,88 milioane lei.

IFB Finwest a fost cel mai activ intermediar pe segmentul de obligaţiuni, cu transferuri de 222,1 milioane lei.

Bursa a urcat cu 1,3% în ultima lună din 2011, dar a închis anul în scădere, indicele general, BET-C, coborând cu 15,7%, într-o perioadă în care încrederea investitorilor a fost pusă la încercare de escaladarea crizei datoriilor suverane ale statelor din zona euro.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Ministerul Finaneţelor propune şi reglementarea unui termen special de prescripţie de cinci ani (faţă de termenul general de 3 ani), în care Fondul de garantare va putea plăti indemnizaţiile/despăgubirile, pentru protejarea intereselor legitime şi a drepturilor creditorilor de asigurări.

Proiectul de act normativ vizează şi introducerea unei secţiuni care să reglementeze modul de dizolvare şi lichidare (voluntară) a societăţilor din domeniul asigurărilor, inclusiv a brokerilor de asigurare, necesitate ce a rezultat ca urmare a unor situaţii ivite în practica din ultima perioada de timp, se precizează în nota de fundamentare.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Potrivit documentului, procedurile privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare nu vor fi aplicate sucursalei unei societăţi de asigurare sau a unei societăţi mutuale dintr-un stat membru al Uniunii Europene (sau Spaţiului Economic European) care a primit o autorizaţie de la autoritatea competentă a statului membru de origine.

Legea 503/2004 defineşte procedura falimentului ca fiind procedura care implică orice măsuri necesare pentru realizarea activelor societăţii de asigurare debitoare, aflată în stare de insolvabilitate, şi pentru distribuirea fondurilor între creditori, acţionari şi asociaţi.

În documentul Ministerului Finanţelor, falimentul este definit ca fiind procedura de insolvenţă care se aplică asigurătorului/reasigurătorului care implică măsurile necesare pentru lichidarea averii acestuia în vederea acoperirii pasivului.

Prin propunerile incluse în document, Ministerul Finanţelor vrea să coreleze dispoziţiile Legii 503/2004 cu Legea 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, ca urmare a modificării Legii 32/2000, atât prin OUG 201/2005 cât şi prin alte acte normative ulterioare.

De asemenea, instituţia vrea să coreleze dispoziţiile Legii 503/2004 cu Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei, care este noul cadrul legislativ general în domeniul falimentului, ca urmare a abrogării Legii 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, şi care completează prevederile legii speciale.

Actul normativ propus va modifica şi titlul Legii 503/2004, din lege privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare, în lege privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea şi lichidarea în activitatea de asigurare, în vederea corelării titlului cu prevederile nou introduse, se mai spune în nota de fundamentare.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

Grupul a ajuns la înţelegeri cu Departamentul Justiţiei şi Comisia de reglementare a valorilor mobiliare (SEC) din SUA pentru a încheia anchetele privind încălcarea legislaţiei împotriva practicilor de corupţie pe plan internaţional de către Deutsche Telekom şi Magyar Telekom, la care gigantul german deţine 60% din acţiuni.

Anchetatorii americani susţin că mai mulţi foşti directori executivi al Magyar Telekom au aranjat, în 2005 şi 2006, plata unor sume în valoare totală de 12,2 milioane euro către mai mulţi intermediari, banii care ar fi trebuit să ajungă la oficialităţi din Macedonia şi Muntenegru în schimbul unor facilităţi care să ajute compania să-şi extindă afacerile.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

SEC a intentat acţiuni civile împotriva a trei foşti directori ai Magyar Telekom – directorul general Elek Straub, directorul de organizare strategică ANdras Balogh şi directorul de dezvoltare şi achiziţii Tamas Morvai.

“Executivii Magyar Telekom au folosit contracte fictive pentru a canaliza milioane de dolari, plăţi corupte către oficiali străini care ar fi putut ajuta compania să elimine competitori şi să câştige afaceri”, se arată într-un comunicat al SEC.

Înţelegerile încheiate de grupul german şi subsidiara ungară presupun plata unei sancţiuni penale de 64 milioane de dolari către Departamentul Justiţiei şi unei penalizări civile de 31,2 milioane de dolari către SEC.

Totodată, pentru a evita urmărirea penală în aceste cauze, cele două companii trebuie să evite astfel de practici timp de doi ani.

Deutsche Telekom va suporta doar 4,36 milioane de dolari din sancţiunea de natură penală. Magyar Telekom va plăti celelalte 59,6 milioane de dolari către Departamentul Justiţiei, plus cele 31,2 milioane de dolari către SEC.

Compania ungară a anunţat anterior că a constituit un provizion de 90,8 milioane de dolari pentru a acoperi eventualele sancţiuni presupuse de înţelegerile cu autorităţile SUA şi a luat diverse măsuri de îmbunătăţire a practicilor de afaceri.

Deutsche Telekom a confirmat de asemenea înţelegerile cu Departamentul Justiţiei şi SEC.

Directorii în cauză vor să conteste acuzaţiile SEC, negând că au încălcat legea.

Deutsche Telekom deţine 40% din acţiunile grupului elen OTE şi are dreptul de preempţiune asupra participaţiei de 10% din titluri aflată încă în proprietatea statului elen, dacă guvernul de la Atena ar decide să vândă pachetul. Acordul de privatizare încheiat cu statul elen conferă Deutsche Telekom prerogativa de a consolida OTE ca divizie a grupului şi de a desemna directorul general.

OTE este unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa românească, unde controlează Romtelecom şi Cosmote, al treilea operator de telefonie mobilă de pe piaţă, dar şi lanţul de magazine Germanos.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

“Anticipăm că banca centrală va calibra poziţia politicii monetare, în baza dinamicii presiunilor inflaţioniste de bază, inflaţiei proiectate peste un an şi riscurilor privind proiecţia de inflaţie. Ne aşteptăm ca banca centrală să reducă dobânda de politică monetară cu 50 puncte de bază (0,5 puncte procentuale) în primul semestru din 2012. Nu poate fi exclusă o reducere cu 25 puncte de bază în ianuarie, dacă nu se vor manifesta turbulenţe puternice pe pieţele externe la acel moment”, se arată într-o analiză Raiffeisen.

Preţurile de consum au crescut în noiembrie cu 0,42% faţă de octombrie, iar rata anuală a inflaţiei a coborât la 3,44%, de la 3,6% în octombrie. Inflaţia a stabilit în septembrie şi noiembrie două noi minime după 1990, de 3,45%, respectiv 3,44%, datorită dispariţiei efectului anualizat al majorării TVA de la 19% la 24% în iulie 2010.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a redus în noiembrie pentru prima dată într-un an şi jumătate rata dobânzii de politică monetară, cu 0,25 puncte procentuale, de la 6,25% la 6%.

Presiunile inflaţioniste la produsele de bază (excluzând preţurile administrate, preţurile volatile şi preţurile produselor din tutun şi alcool) au rămas nesemnificative în noiembrie, cu o rată anuală de creştere de 2,7%, notează Raiffeisen.

Analiştii băncii anticipează că rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni, la 3% în februarie şi chiar sub 2,5% în aprilie-mai, însă doar datorită efectului de bază.

“În primul rând, există un efect statistic de bază puternic şi favorabil dat de dinamica preţurilor volatile la alimente faţă de perioada corespunzătoare de acum 12 luni (trimestrul patru 2010 – trimestrul doi 2011). La finele lui 2010 şi începutul lui 2011 a fost remarcată o creştere puternică a preţurilor la fructe şi legume, care s-a inversat recent. În noiembrie, preţurile la fructe şi legume erau cu 8,7% mai mici decât cu un an înainte. Trendul ar trebui să se menţină până în iunie 2012. Astfel, credem că aceste preţuri ar putea avea o contribuţie de minus 0,8 puncte procentuale la rata anuală a inflaţiei în prima jumătate a anului viitor. Asta înseamnă că rata anuală a inflaţiei va rămâne foarte scăzută în această perioadă”, notează Raiffeisen.

Totodată, analiştii Raiffeisen amintesc că Guvernul a decis să amâne creşterea preţurilor reglementate la gazele naturale furnizate populaţiei până la finalul primului trimestru al anului viitor, factor care va contribui de asemenea la inflaţia scăzută.

“Totuşi, nu există încă un calendar privind ajustarea preţurilor administrate. Deşi suntem aproape de sfârşitul acestui an, nu există nicio veste din partea Agenţiei Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei în privniţa dimanicii tarifelor la electricitate din ianuarie 2012. De altfel, dinamica preţurilor administrate rămâne un mare semn de întrebare în privinţa proiecţiilor de inflaţie. Momentul şi amploarea creşterii acestor tarife ar putea rezulta în devieri de la estimările de inflaţie”, potrivit raportului Raiffeisen.

BNR a revizuit în luna noiembrie prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an de la 4,6% la 3,3%, iar proiecţia pentru anul viitor a fost redusă de la 3,5% la 3%.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat la începutul lunii decembrie că rata inflaţiei de la sfârşitul acestui s-ar putea plasa sub nivelul de 3,3% prognozat de banca centrală. BNR ţinteşte pentru acest an o inflaţie de 2-4%.

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Sursa & Copyright Mediafax

În decembrie 2006, cele două companii au semnat un contract de furnizare de gaze naturale pentru perioada 2007-2011. Preţul gazelor în perioada 2008-2011 era calculat potrivit unei formule de piaţă, la care erau aplicaţi coeficienţi de diminuare a preţului pentru perioada 2008-2010.

Gazprom şi Moldovagaz semnează contracte pentru tranzitul gazelor naturale pe teritoriul Republicii Moldova anual.

< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Citeste si:
Vlad Filat i-a cerut lui Vladimir Putin un preţ mai mic pentru gaze

<>
<>

Citeste si:
Contractul privind tranzitul gazelor ruseşti prin România, prelungit până în decembrie 2012

<>
<>

<>



< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">

Niciun comentariu »