Archive for noiembrie, 2011
Băncile britanice, somate să pregătească planuri pentru situaţia destrămării zonei euro
Sursa & Copyright Mediafax
Potrivit Sky News, directorul Autorităţii britanice pentru Servicii Financiare (FSA), Hector Sants, a adresat acest avertisment în cadrul unei întâlniri private cu directorii de la Barclays, HSBC, Lloyds Banking Group, RBS, Santander UK şi Standard Chartered.
Deşi reuniunea nu a avut ca scop principal adresarea acestui avertisment, Sants a îndemnat instituţiile bancare britanice să înceapă efectuarea unor teste de rezistenţă în cadrul planurilor pentru situaţii de urgenţă. Cu toate acestea, directorul FSA a refuzat să ofere instrucţiuni specifice sau să evoce posibile scenarii detaliate.
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Potrivit unor surse apropiate de Sants, avertismentul acestuia se referă la elaborarea “planurilor de urgenţă necesare în situaţii de acest fel”.
Impactul unei destrămări a zonei euro asupra băncilor britanice ar varia în funcţie de expunerile acestora la datoriile statelor din zona monedei unice.
Citeste si:
Sfârşitul euro, posibil? Marile corporaţii şi băncile chiar încep să se gândească că ar fi posibilă dispariţia monedei unice
<>
Citeste si:
Italia riscă să intre în insolvenţă! Vor fi efecte devastatoare asupra monedei euro şi a celor mai mari economii europene
<>
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Guvernul nu a majorat subvenţia pentru creşterea animalelor, invocând lipsa fondurilor bugetare
Sursa & Copyright Mediafax
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a precizat, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria, că Guvernul nu a putut majora nivelul subvenţiei pe cap de animal din cauza lipsei fondurilor bugetare.
Executivul a menţinut astfel nivelul subvenţiei la 40 lei pe cap de ovină şi caprină, alocând în total 336.491.415 lei pentru un efectiv de animale mai mare cu 800.000 de capete faţă de anul trecut.
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Pentru bovine a fost menţinut nivelul subvenţiei de 410 lei pe cap de animal, alocându-se fonduri în valoare de 665.531.680 lei pentru un efectiv mai mare cu 200.000 de capete faţă de anul trecut.
Tabară a mai precizat că Guvernul a stabilit ca termenul de plată al rentei viagere pentru cei 78.535 de fermieri care beneficiază de acest drept să fie mutat de la 31 august la 30 noiembrie.
Săptămâna trecută, ministrul Agriculturii a declarat, în conferinţă de presă, că va încerca să majoreze cu 10-12% subvenţiile pe cap de animal, de la 40 la 45 de lei pentru ovine şi de la 410 la 469 de lei pentru bovine.
“Ne batem în continuare pentru ca subvenţia pe cap de animal să crească cu cel puţin 10-12%”, a spus atunci Tabără.
El aprecia că manifestaţiile crescătorilor de animale care au avut loc în ultimele zile în faţa Ministerului Agriculturii nu sunt justificate.
“Eu aştept de la ei nu numai cereri legate de bani, ci şi organizarea lor interioară. A sta numai cu mâna întinsă către bugetul de stat nu e în regulă”, a spus Tabără, care a adăugat că în controalele realizate la crescătorii de bovine au fost găsite animale lipsă şi “inexactităţi”.
Crescătorii de bovine au protestat în acea perioadă la Bucureşti, cerând printre altele majorarea subvenţiei pe cap de bovină, şi au ameninţat că, dacă nu le vor fi soluţionate cererile, vor organiza un miting de amploare şi vor bloca drumurile.
Citeste si:
Agrostar vrea să-l dea în judecată pe Tabără şi susţine că protestele federaţiei nu sunt politice
<>
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Samsung a obţinut câştig de cauză în Australia în disputa cu Apple privind patentele
Sursa & Copyright Mediafax
Compania sud-coreeană poate începe vânzările telefoanelor Galaxy Tab 10.1 în Australia începând din 2 decembrie, a decis miercuri o curte federală de apel, potrivit căreia un judecător de la o curte inferioară a greşit când a admis cererea Apple de interzicere a comercializării acestor aparate.
Pentru prelungirea interdicţiei, Apple trebuie să conteste de urgenţă verdictul la Înalta Curte din Canberra.
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Disputa din Australia face parte dintr-un conflict juridic între cele două companii, care are loc din aprilie pe cel puţin patru continente, după ce Apple a dat în judecată Samsung pentru copierea produselor iPhone şi iPad.
Citeste si:
CE investighează dacă Samsung şi Apple au încălcat legislaţia antitrust în conflictul patentelor
<>
Citeste si:
Comisia Europeană, îngrijorată că Apple şi Samsung folosesc incorect drepturile de proprietate intelectuală
<>
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
The Economist: Băsescu a vorbit ca un protestatar "Occupy", dar temerile sale sunt justificate
Sursa & Copyright Mediafax
Ziarul financiar scrie, într-un comentariu, despre posibilitatea retragerilor de capital de către băncile vest-europene, îndeosebi cele austriece, din regiune şi despre declaraţiile şefului statului de săptămâna trecută.
Preşedintele Băsescu a declarat, joi, că băncile europene au obţinut “profituri uriaşe” în România, iar dacă se pregătesc să o lase nefinanţată în criză este “lipsă de fair play”, el spunând că vrea să creadă că statele venite mai târziu în UE nu vor fi puse să plătească “lăcomia” băncilor.
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
“Vreau să cred că anunţul băncii centrale a Austriei privind scăderea fluxurilor de capital către statele din zona non-euro a fost o eroare sau o neînţelegere a efectelor”, a adăugat Traian Băsescu.
Citeste si:
Băsescu, băncilor: Vreau să cred că nu vom fi puşi să vă plătim factura lăcomiei sistemelor bancare
<>
Banca Naţională a Austriei a emis săptămâna trecută o serie de instrucţiuni prin care condiţionează avansul creditării la subsidiare de creşterea refinanţărilor locale, în principal prin depozite, dar şi prin emisiuni pe piaţa locală şi fonduri de la instituţii supranaţionale precum Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) sau Banca Europeană pentru Investiţii.
Astfel, susbsidiarele care sunt expuse în mod deosebit trebuie să se asigure că raportul dintre noile împrumuturi şi refinanţarea locală (raportul dintre credite şi depozite incluzând refinanţarea locală) să nu depăşească 110%, ceea ce echivalează cu posibilitatea de a finanţa cu un euro o sucursală dacă aceasta atrage 10 euro din piaţa locală.
“Vreau să nu fim în situaţia de a le aduce aminte prietenilor europeni cât au condiţionat accesul României în UE de privatizarea sistemului bancar. Domnilor, aţi obţinut profituri uriaşe în România din 2000 şi până în 2009, iar azi dacă vă pregătiţi cumva să lăsaţi economia românească nefinanţată în perioadă de criză, vom considera o lipsă de fair play în relaţia cu România. Vreau să cred că acest lucru nu se va întâmpla, că nu vom fi puşi ţări care am venit mai târziu în UE să plătim factura lăcomiei sistemelor bancare, a lăcomiei, a imprudenţei, a lipsei de responsabilitate de pe vremea când dădeau credite cu buletinul. S-au creat mecanisme europene de capitalizare a băncilor şi apelul meu este să apelaţi la aceste mecanisme, şi nu la sugrumarea economiei româneşti, prin diminuarea fluxurilor de capital necesare atât bugetului de stat, cât şi mai ales economiei private”, a avertizat preşedintele Băsescu la o conferinţă organizată de The Economist la Bucuresti.
Reprezentanţii băncii centrale prezenţi la conferinţă au arătat că sistemul este solid, iar riscul ca subsidiarele să dea faliment şi să necesite renaţionalizarea este “zero”. Viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat că, chiar dacă băncile mamă restricţioneaza fluxurile de capital, România rămâne mai atractivă decât alte ţări din regiune, notează The Economist.
Însă Europa de Est este vulnerabilă la riscuri importante propagate de criza datoriilor de stat din zona euro, scrie publicaţia, amintind de avertismentul lansat recent de economistul şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Erik Berglof.
“Capacitatea guvernelor din Europa de Vest de a sprijini sistemul bancar ajunge evident la limită. A lăsa subsidiarele internaţionale orfane în contextul unei crize tot mai severe în ţăarile de origine ar submina încrederea în sistemele financiare din Europa emergentă”, a arătat acesta.
“Acum o lună, la Bruxelles, Băsescu credea că a obţinut condiţii în care împiedică băncile să retragă capital de la subsidiare, după ce liderii UE au convenit recapitalizarea băncilor europene. Se pare însă că acordul nu a reprezentat un angajament solid. După ce Erste a raportat pierderi de 726 miliarde euro în Romania, iar Raiffeisen Bank ia în calcul retragerea din regiune, temerile preşedintelui par justificate”, conchide The Economist.
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Olli Rehn: Următoarele 10 zile sunt de importanţă crucială pentru salvarea zonei euro
Sursa & Copyright Mediafax
“Intrăm într-o perioadă critică de 10 zile pentru a pune la punct reacţia Uniunii Europene la criză”, a declarat miercuri comisarul european pentru economie şi politică monetară, Olli Rehn, la începutul unei noi şedinţe a miniştrilor Finanţelor din zona euro.
Miniştrii Finanţelor din zona euro au convenit marţi seară asupra detaliilor unor proiecte de consolidare a Fondului European de Stabilitate Financiară, EFSF, însă nu au putut anticipa volumul resurselor fondului după aşa-numitul proces de leveraging financiar, din cauza condiţiilor tot mai dificile de pe pieţe.
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Astfel, liderii financiari ai zonei euro au admis că ar putea fi nevoiţi să apeleze la Fondul Monetar Internaţional pentru sprijin.
Citeste si:
Italia riscă să intre în insolvenţă! Vor fi efecte devastatoare asupra monedei euro şi a celor mai mari economii europene
<>
Dobânzile împrumuturilor Italiei şi Spaniei şi-au reluat miercuri creşterea, investitorii considerând că planurile prezentate după şedinţa de marţi a miniştrilor sunt insuficiente.
Bursele din Europa şi Asia şi moneda euro au scăzut miercuri, după ce Standard & Poor s a coborât ratingurile unora dintre cele mai mari bănci din lume.
“Trebuie să ne aducem aminte de asemenea că EFSF se finanţează deja la costuri mult mai ridicate decât Germania, a reuşit cu greu să atragă sumele ţintite la ultima licitaţie şi riscă să-şi piardă ratingul AAA dacă agenţiile vor decide retrogradarea Franţei. Astfel, orice plan legat de EFSF este pus sub semnul întrebării. Este soluţia de ieri, iar piaţa a depăşit deja momentul”, comentează analiştii Rabobank.
La doi ani după declanşarea crizei datoriilor de stat în Grecia, investitorii fug de pe piaţa obligaţiunilor de stat din zona euro. Băncile europene vând titluri de stat şi evită să împrumute guvernele, iar pentru instituţiile financiare din ţările din sudul Europei retragerile de depozite se transformă treptat într-un trend. Situaţia alimentează temerile legate de supravieţuirea monedei euro.
Citeste si:
Cine ar avea de câştigat din destrămarea zonei euro: Marea Britanie s-ar bucura de dispariţia euro, spune Mark Mobius
<>
“Suntem în faţa unei adevărate crize financiare, vorbim despre turbulenţe generalizate pe pieţele financiare”, a declarat miercuri, la Singapore, Christian Noyer, guvernatorul băncii centrale a Franţei şi membru în Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene.
Miniştrii Finanţelor din zona euro au adoptat marţi seară planuri care vizează garantarea a 20-30% din noile emisiuni de obligaţiuni ale statelor care au probleme de finanţare şi crearea unor aşa-numite fonduri de co-investiţie pentru a atrage investitori străini pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale din zona euro.
Ambele programe vor deveni operaţionale din ianuarie, iar EFSF mai are resurse 250 miliarde euro pentru a le utiliza în procesul de leveraging prin care liderii europeni speră să atragă sume substanţiale, a declarat preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker.
Juncker a arătat că miniştrii Finanţelor vor ca FMI să contribuie la efortul anticriză al Europei cu sume similare resurselor EFSF după finalizarea procesului de leveraging.
Directorul general al EFSF, Klaus Regling, a afirmat însă că nu anticipează contribuţii masive din partea investitorilor la schemele de leveraging care vor fi derulate în următoarele săptămâni, oficialii europeni evitând să estimeze rezultatul operaţiunilor.
Principalii investitori vizaţi, fondurile suverane ale marilor economii emergente, precum China, manifestă tot mai multă prudenţă în privinţa achiziţiei de obligaţiuni guvernamentale din zona euro.
Majoritatea analiştilor consideră că situaţia mai poate fi salvată numai de o intervenţie masivă a BCE pe piaţa obligaţiunilor de stat din zoan euro, similară programelor de “relaxare cantitativă” derulate de băncile centrale din SUA şi Marea Britanie.
Totodată, posibilitatea unei intervenţii mai ample a FMI este pusă sub semnul întrebării de resursele insuficiente ale creditorului de la Washington. Mai multe economii importante care ar putea finanţa FMI sunt sceptice în privinţa eforturilor anticriză din Europa.
SUA, Japonia şi mai multe ţări asiatice ezită să contribuie înainte ca Europa să-şi angajeze resursele proprii în efortul anticriză şi ca statele de la “periferia” zonei euro să prezinte măsuri mai concrete şi mai dure de reformă fiscală şi economică.
“Nimeni nu vrea să cheltuiască bani pe ceva despre care se îndoiesc că va funcţiona. Asta se aplică nu numai pentru Europa. Condiţiile pentru solicitarea ajutorului FMI sunt destul de serioase. Cei care vor sprijin trebuie să fie pregătiţi să renunţe la o parte din jurisdicţie pe politica fiscală şi să treacă prin reforme dureroase. Promisiunile şi discursurile nu sunt suficiente”, a declarat o sursă oficială G20.
Noul premier italian Mario Monti a prezentat marţi, în şedinţa Eurogroup, proiectul de austeritate şi reforme pe care doreşte să-l implementeze, însă a fost îndemnat să găsească măsuri mai decisive de reducere a deficitului bugetar şi datoriei publice.
Dobânzile la care se împrumută Italia au depăşit nivelurile la care Grecia, Irlanda şi Portugalia s-au simţit forţate să ceară ajutor de la Comisia Europeană şi FMI. Guvernul de la Roma are de efectuat începând de la sfârşitul lunii ianuarie o campanie masivă de refinanţare a datoriilor ajunse la maturitate. Statul italian are pe 1 februarie o scadenţă uriaşă, de 27 miliarde euro.
Miniştrii Finanţelor din zona euro au mai aprobat marţi seară plata următoarei tranşe, de 8 miliarde euro, din programul de finanţare externă de 110 miliarde euro convenit cu Grecia în luna mai a anului trecut. Jean-Claude Juncker a arătat că banii, necesari pentru ca Grecia să evite insolvenţa, vor fi plătiţi până la mijlocul lunii decembrie, după ce FMI va fi avizat contribuţia proprie la tranşă.
Liderii G20 au promis, la summit-ul de la începutul lunii noiembrie de la Cannes, că vor consolida resursele FMI, însă surse apropiate forului susţin că discuţiile pe această temă nu au progresat.
Surse europene spun că este luată în calcul varianta ca băncile centrale (la nivel naţional) din zona euro să acorde împrumuturi FMI, care ar utiliza banii pentru sprijinirea Italiei şi Spaniei, condiţionată desigur de programe fiscale şi economice.
Citeste si:
Sfârşitul euro, posibil? Marile corporaţii şi băncile chiar încep să se gândească că ar fi posibilă dispariţia monedei unice
<>
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Italia riscă să intre în insolvenţă! Vor fi efecte devastatoare asupra monedei euro şi a celor mai mari economii europene
Sursa & Copyright Mediafax
Raportul a fost prezentat marţi seară miniştrilor Finanţelor din zona euro, care au fost astfel informaţi că criza de lichiditate riscă să bage Italia în insolvenţă, cu efecte devastatoare asupra monedei euro şi celor mai mari economii europene, Germania şi Franţa, scrie The Guardian.
Astfel, CE şi BCE notează că noul premier italian Mario Monti trebuie să ia măsuri urgente de combatere a fenomenului evaziunii fiscale, care are în Italia un impact estimat la 20% din PIB.
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
“Criza datoriilor de stat s-a mutat de la periferie către Italia şi alte state importante din zona euro. Presiunea asupra dobânzilor datoriilor de stat ale Italiei este foarte acută, reflectând temerile tot mai mari ale investitorilor privind datoria publică mare a Italiei. Riscul unei crize de lichiditate suverană pot creşte rapid în absenţa unor măsuri decisive. Dobânzile ridicate persistente cresc riscul unui val de vânzări masive de obligaţiuni italiene. O criză de lichiditate ar putea deveni astfel o criză de solvenţă, ale cărei repercusiuni pentru alte economii mari din zona euro ar fi foarte acute ţinând cont de legăturile cu economia italiană”, se spune în raport.
Italia s-a împrumutat marţi cu 7,5 miliarde euro de pe piaţă, cu scadenţa la trei ani, conform sumelor ţintite, însă dobânda acceptată de stat a fost de aproape 8%, cu mult peste pragul de 7% considerat limita sustenabilităţii pe termen lung.
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Cel mai bine plătite joburi de pe Wall Street. Cum se fac recrutările pe cea mai bogată stradă din lume
Sursa & Copyright Mediafax
Steve Potter, manager în recrutare al companiei britanice Odgers Berndtson şi Glenn Stevens, partenerul său axat pe servicii financiare, au vorbit într-un interviu despre fabuloasele salarii ale economiştilor care lucrează în băncile, fondurile de investiţii sau companiile de consultanţă de pe Wall Street, din New York.
Deşi sunt câteva criterii clare pe care candidaţii trebuie să le îndeplinească pentru a lucra într-una din poziţiile acestea bine cotate, nu există o reţetă exactă, spun cei doi analişti. “Calea spre poziţiile de top diferă de la job la job”, afirma Stevens.
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Amândoi recunosc însă că regula generală de pe Wall Street, vizavi de candidaţi, este ca aceştia să absolve una din cel mai bine cotate 20 de universităţi din lume şi să aibă, totodată, un masterat în domeniul financiar. Dupa vreo doi-trei ani de “juniorat” pe Wall Street, angajaţilor le este recomandat un program de MBA (master in business administration) la una din şcolile de business de top. Dupa absolvirea programului, aceştia au mari şanse să devină asociaţi în companiile respective.
Citeşte mai mult pe www.incont.ro
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Statul care poate fi profesor de criză pentru Europa şi SUA. Cum a a murit şi a înviat financiar în anii '90
Sursa & Copyright Mediafax
Pentru a câştiga războiul cu bugetul, Canada a trebuit în primul rând să conştientizeze că se află într-o situaţie critică şi apoi să reducă mărimea aparatului de stat în loc să se mulţumească doar cu limitarea ritmului de creştere a cheltuielilor.
Canada avea să realizeze în cele din urmă cea mai mare reducere a cheltuielilor guvernamentale de la demobilizarea de după cel de-al Doilea Război Mondial. Tăierile masive, şi majorările de taxe relativ reduse au adus bugetul pe plus în patru ani. Datoria s-a redus la 29% din PIB în 2008-2009 de la 68% din PIB în 1995-1996.
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Pentru Canada, cercul vicios al datoriei s-a transformat într-un ciclu al virtuţii care a salvat o monedă poreclită “pesosul nordic”. Canada a trecut de la a doua cea mai slabă poziţie fiscală din G7, mai bună decât doar a Italiei, la cea mai bună. Nu poate fi o coincidenţă faptul că ultima recesiune mondială s-a manifestat mai blând decât în SUA. Până în ianuarie, Canada a recuperat toate locurile de muncă pierdute în timpul turbulenţelor economice şi financiare, în timp ce SUA se confruntă în continuare cu un nivel ridicat al şomajului.
“Obişnuiam să-i mulţumim lui Dumnezeu că exista şi Italia deoarece altfel am fi fost codaşii G7″, spune Scott Clark, oficial în Ministerul de Finanţe în anii 90.
Revenirea a început cu venirea lui Chretien la şefia guvernului în noiembrie 1993, când Partidul Liberal, întrucâtva echivalentul democraţilor din SUA, s-a impus în alegeri cu o majoritate covârşitoare.
Un strateg politic iscusit, Chretien era convins că are sprijinul canadienilor după ce aceştia au fost şocaţi şi umiliţi de faptul că Standard & Poor s a retrogradat ratingul datoriilor în monedă străină de la “AAA” la “AA”. Era determinat să scape de deficit chiar dacă aceasta îl va face nepopular şi va fi dureros pentru populaţie. Nu existau alte variante şi nici loc de negocieri.
Află cum a reuşit să scoată ţara din criză în anii 90 pe www.zf.ro
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Diplomat: Zona euro aprobă plata unui împrumut vital pentru Grecia
Sursa & Copyright Mediafax
Efectuarea plăţii acestui împrumut, în cadrul primului plan de salvare a Greciei din primăvara lui 2010, a fost decisă într-o reuniune a miniştrilor de Finanţe ai celor 17 ţări din zona euro, la Bruxelles.
Cei 17 au dat o primă undă verde de principiu acordării acestei sume înaintea demisiei Guvernului socialist al lui Giorgios Papandreou, înlocuit între timp cu un Guvern de coaliţie condus de Lucas Papademos.
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
Însă ei au suspendat aprobarea finală, după ce zona euro şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au cerut ca cele trei principale partide politice greceşti care susţin acest guvern de “uniune naţională” să promită în scris aplicarea reformelor la care s-a angajat Guvernul Papandreou.
Or liderii principalelor trei partide, inclusiv Antonis Samaras (dreapta), anterior reticent, au trimis un angajament scris liderilor europeni. Samaras şi-a exprimat totuşi unele rezerve, în scrisoare, şi a pledat pentru cîteva modificări “destinate să garanteze reuşita” programului.
“În Grecia, noi am reunit toate condiţiile necesare în vederea următoarei plăţi, noului program (de ajutor) şi implicării sectorului privat”, a subliniat ministrul grec al Finanţelor, Evangelos Venizelos, într-un comunicat difuzat la sosirea sa la Bruxelles.
Acordul zonei euro înseamnă că Atena va putea primi un ajutor în valoare de 5,8 miliarde de euro din aceste opt miliarde, restul depinzând de aprobarea FMI.
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
S&P a confirmat ratingul României la BB+/B, dar a redus la acelaşi nivel ratingul datoriilor în lei
Sursa & Copyright Mediafax
Măsura de a aduce ratingul datoriilor în lei la nivelul celui pentru datoriile în valută reflectă revizuirea metodologiei S&P pentru ratingurile suverane, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 640×160_adtext ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
În conformitate cu această metodologie, diferenţa dintre ratingurile datoriilor în valută şi cele pentru creditele în monedă locală scade pentru majoritatea ţărilor evaluate de S&P.
Agenţia ia aceste măsuri considerând că guvernele au un interes mai mic pentru diferenţierea datoriilor în valută şi în lei, în eventualitatea unei restructurări a datoriilor, având în vedere globalizarea tot mai mare a pieţelor.
În conformitate cu criteriile aplicate pentru evaluarea ratingurilor suverane, ratingul pentru datoriile în lei a fost egalizat cu cel pentru datoriile în valută, având în vedere gradul ridicat al euroizării economiei, se arată în comunicat.
Perspectiva stabilă a ratingului reflectă opinia că guvernul va continua să consolideze finanţele publice în conformitate cu ţintele stabilite, iar noul acord cu FMI va reduce riscul derapajelor fiscale înaintea alegerilor parlamentare.
Ratingul ar putea fi sub presiune dacă Guvernul nu va reuşi să respecte ţintele de consolidare fiscală şi strategia de reforme structurale, sau dacă deficitele externe vor creşte semnificativ.
Calificativul ar putea fi îmbunătăţit dacă guvernul continuă măsurile de reformă structurală, pentru îmbunătăţirea competitivităţii şi a potenţialului de creştere, concomitent cu o politică bugetară prudentă.
S&P notează că ratingul de ţară este susţinut de îmbunătăţirea indicatorilor fundamentali ai economiei, respectiv scăderea deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent, precum şi echilibrarea economiei.
Cu toate acestea şi în pofida programului cu FMI, economia rămâne vulnerabilă la şocurile externe, din cauza datoriilor externe încă mari, deşi în scădere, şi a ponderii mari a băncilor elene şi austriece în sectorul bancar.
Băncile străine deţin 85% din sectorul bancar, în care băncile austriece au o cotă de piaţă de 40%. În cazul băncilor din Grecia, acestea deţin 14% din activele din sector, potrivit S&P.
Subsidiarele acestor bănci sunt autonome faţă de companiile-mamă, ceea ce, în opinia S&P, va limita efectele negative, dacă situaţia din sectorul bancar din Grecia se va înrăutăţi în continuare.
S&P consideră însă că există riscul că dacă băncile mamă vor avea dificultăţi, acestea să reducă expunerea transfrontalieră, respectiv să restrângă creditarea.
Guvernul a respectat până acum reformele convenite cu FMI în actualul program. Angajamentul pentru reformele structurale sau de restrângeri bugetare ar putea fi totuşi pus la încercare de apropierea alegerilor generale, programate pentru sfârşitul lui 2012, în special dacă va avea loc o încetinire semnificativă a activităţilor economice în Europa. Acest fapt ar putea reduce performanţele balanţei de plăţi şi să amplifice vulnerabilităţile externe, avertizează S&P.
Agenţia anticipează că deficitul bugetar va scădea în acest an sub 5% din PIB, dar ţinta pentru 2012, de 3% din PIB, este improbabil să fie atinsă în absenţa unor noi măsuri, pe care guvernul ar putea fi reticent să le ia în an electoral.
Pentru respectarea acestei ţinte, guvernul se bazează pe reforme deja aplicate, precum verificarea ajutoarelor sociale, reducerea numărului de programe de asistenţă, reforma pensiilor şi menţinerea restricţiilor privind salariile din sectorul public.
Bugetul general consolidat pentru anul viitor a fost construit pe venituri totale de 195,3 miliarde lei şi cheltuieli totale de 206,5 miliarde lei, care conduc la un deficit nominal de 11,2 miliarde lei, reprezentând 1,9% din PIB pe metodologia cash şi sub 3% pe standarde europene.
Arieratele guvernului general au scăzut la 0,2% din PIB, dar cele ale companiilor de stat se află la un nivel ridicat, de 3,4% din PIB, această problemă fiind în curs de rezolvare în cadrul programului de reformă, notează agenţia.
Guvernul liberalizează preţurile şi restructurează sectoarele energiei şi transporturilor, dar S&P consideră că ar putea fi reticent să închidă companiile care înregistrează pierderi, înaintea alegerilor.
Creşterea datoriilor externe a încetinit semnificativ după o perioadă de avans rapid. Agenţia anticipează că deficitul de cont curent va scădea în acest an la 4,1% din PIB, comparativ cu 11,6% în 2008.
Citeste si:
S&P avertizează ţările din zona euro că le-ar putea reduce ratingurile dacă intră în recesiune
<>
<>
< type="text/ ">
X1_AdParams =
{
pub : 632203491294404 ,
site : mediafax ,
section : site ,
zone : 624×30_text ,
size : 0×0
};
< type="text/ " src="http://content.ad20.net/Lib.js">
