PiataBursiera.info

Archive for septembrie 6th, 2010

Sursa & Copyright Mediafax

Participanţii la reuniunea miniştrilor de Finanţe comunitari urmează să discute, luni, şi o scrisoare prin care nouă ţări, între care şi România, au solicitat excluderea costului reformei pensiilor din calculul deficitelor şi al datoriilor relatează Reuters.

Surse din zona euro au declarat că propunerea nu a fost susţinută de unele state mari din UE, astfel încât este probabil ca aceste costuri să fie luate în considerare indirect, atunci când Comisia Europeană analizează nivelul deficitelor şi datoriilor.

Reformele legate de Planul de Stabilitate şi Creştere au rolul să prevină declanşarea unei noi crize a datoriilor suverane, de timpul celei din Grecia, după ce legislaţia actuală s-a dovedit ineficientă pentru impunerea unor limite datoriilor şi deficitelor, relatează Reuters.

“Sancţiunile ar trebui să fie o consecinţă normală, cvasi-automată, dacă sunt încălcate regulile“, a declarat comisarul pentru Afaceri Economice şi monetare Olli Rehn, înainte de începerea reuniunii.

În pofida faptului că au avut loc mai multe întâlniri, de la începerea discuţiilor pe această temă, în luna mai, există puţine detalii referitoare la progresul negocierilor.

Termenul limită pentru stabilirea modificărilor este sfârşitul lunii octombrie, iar reforma trebuie aprobată la un summit al liderilor UE.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

Lewandowski consideră că negocierile referitoare la bugetul UE, în prezent în valoare de 130 de miliarde de euro pe an, ar putea fi cele mai dificile din istoria blocului comunitar, ca urmare a crizei economice mondiale, dar şi a faptului că reforma pune în pericol rabatul anual de care beneficiază Marea Britanie.

Comisia Europeană urmează să publice în octombrie propuneri referitoare la subvenţiile agricole.

“Pentru a apăra credibilitatea bugetului, trebuie să susţinem tendinţa de reducere a cheltuielilor agricole. Acestea beneficiază însă de o susţinere puternică şi vor rămâne o componentă importantă a bugetului european”, a arătat Lewandowski, fost ministru al Privatizării în Polonia, de orientare liberală.

Negocierile vor debuta la începutul anului viitor, după ce Comisia Europeană va face propunerile referitoare la reforma generală a cheltuielilor UE, şi vor determina structura bugetului UE pe o perioadă de şapte ani, din 2014.

Franţa, beneficiar important al ajutoarelor pentru agricultură, va apăra subvenţiile, contributorii neţi, precum Austria şi Germania, vor cere austeritate, în timp ce ţările mai sărace din estul Europei vor solicita ajutoare.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

“Trebuie să vedem cât de mult vom continua să cheltuim pentru costuri sociale. Avem un deficit de aproape 3 miliarde euro, ceea ce este dramatic. Trebuie să reducem toate bugetele“, a afirmat Traian Băsescu, potrivit unei înregistrări difuzate de Realitatea Tv.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la Cotroceni, la întâlnirea cu şeful Misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, Jeffrey Franks, că în luna octombrie va trebui analizată posibilitatea discutării unui nou acord cu FMI.

“De această dată vă aflaţi în România doar pentru a celebra aniversarea Băncii Naţionale a României. Mă bucur să vă văd din nou. Mă uit spre vizita din octombrie, când nu va fi o sărbătoare, ci o evaluare a dificultăţilor pe care le întâmpinăm. Propunerea mea către dumneavoastră este ca, cu ocazia vizitei din octombrie, să ne uităm la viitorul acord între România şi FMI, să vedem dacă soluţia corectă este extinderea actualului acord sau de a avea un acord de tip «precautionary», acesta este mesajul meu căre dumneavoastră şi, în acelaşi timp, căutăm să continuăm împreună reformele structurale şi absorbţia fondurilor europene. Este necesară crearea spaţiului fiscal necesar pentru absorbţia fondurilor”, a spus Traian Băsescu la începutul întrevederii cu Jeffrey Franks.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

“Listarea de la Londra cred că va fi undeva la sfârşitul anului viitor deoarece perioada de pregătire necesită cam 6-9 luni. Listarea implică multe schimbări structurale. Va trebui să obţinem suportul brokerilor de acolo. Trebuie să facem roadshow-uri în care să explicăm investitorilor din SUA, China şi alte ţări, cine este România, unde este România. Trebuie să punem România pe hartă prin administrarea fondului”, a afirmat Mobius, prezent la Adunarea Generală a Acţionarilor.

Acţionarii Fondului Proprietatea au aprobat, luni, în cadrul adunării generale, numirea companiei britanice Franklin Templeton Investment Management ca administrator unic al fondului.

Fondul Proprietatea este o societate de investiţii de tip închis, creată în scopul despăgubirii persoanelor ale căror proprietăţi au fost confiscate abuziv de statul comunist şi sunt imposibil de retrocedat în natură. Activele Fondului Proprietatea sunt de circa 11 miliarde de lei.

Statul deţine, prin intermediul Ministerului Finenţalor Publice, 49,01% din capitalul Fondului Proprietatea, iar restul titlurilor se află în posesia persoanelor deposedate abuziv şi a unor investitori.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

Linia de credit preventivă, “precautionary credit line”, este destinată ţărilor cu vulnerabilităţi moderate şi a fost prezentată săptămâna trecută de către FMI pentru a atrage mai multe state în programul de finanţare de urgenţă.

Facilitatea de împrumut necesită evaluări semianuale, faţă de examinări trimestriale cum cere actualul acord, de 20 de miliarde de euro, încheiat de Budapesta cu FMI şi alte instituţii financiare internaţionale. Acordul va expira în octombrie.

Ungaria, primul stat membru al Uniunii Europene care a primit ajutor financiar internaţional, în 2008, nu are nevoie de un nou împrumut de la FMI dacă îşi poate finanţa de pe pieţe deficitul bugetar, a declarat în septembrie ministrul ungar al Economiei, Gyorgy Matolcsy.

Budapesta vrea să recâştige “suveranitatea economică” şi nu vrea să negocieze politici economice cu Fondul, a afirmat premierul, Viktor Orban, după ce reprezentanţii FMI şi ai Uniunii Europene au suspendat în iulie discuţiile cu guvernul ungar referitoare la evaluarea programului de finanţare, după ce nu au reuşit să ajungă la un acord privind ţintele bugetare.

“Linia preventivă de credit reprezintă o altă linie de apărare despre care credem că poate fi utilizată, dacă Ungaria o va cere. FMI vrea, în mod clar, să intervină şi să ajute, aşa cum a făcut în 2008-2009. Nu avem îndoială că discursurile premierului legate de FMI vor avea un ton mai domol dacă situaţia devine gravă”, consideră analiştii Morgan Stanley.

Linia de credit nouă vizează state care nu se califică pentru linia de credit flexibilă. Creditul va fi evaluat, printre altele, în funcţie de capacitatea beneficiarului de a se finanţa de pe pieţe, de disciplina fiscală, politica monetară şi sănătatea sistemului bancar al acestuia, precizează analiştii.

“Facilitatea ar fi perfectă pentru Ungaria, un stat pe care factorii economici fundamentali nu sunt suficient de puternici să-l califice pentru linia de credit flexibilă, dar care a implementat politici impresionante în ultimii ani şi a ajuns pe o poziţie mult mai bună din punct de vedere fiscal”, adaugă Morgan Stanley.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

O încetinire a economiei SUA va avea un impact automat asupra creşterii din Asia pe termen scurt, însă “decuplarea” pieţelor emergente de economiile mari este posibilă pe termen mediu, în condiţiile în care statele din America Latină se vor baza tot mai mult pe cererea internă, a afirmat Blanchard.

“Dacă economia americană încetineşte, situaţia va avea un impact automat asupra Asiei, nu enorm, dar semnificativ”, a menţionat oficialul FMI.

El apreciază, totodată, că guvernele din zona euro elaborează planuri credibile pentru reducerea deficitelor pe termen mediu, iar conţinutul acestor planuri vor calma mai mult pieţele financiare decât termenele limită precise.

“Dacă este vorba de 2013 sau de 2014 nu este important”, a spus Blanchard.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

Principalul motiv pen­tru care investitorii sunt dis­puşi să ofere între 3.500 de euro şi 10.000 de euro pe un spaţiu de 100 mp es­te traficul mare asi­gurat deja de cele peste 100 de ba­ruri şi restau­rante des­chi­se în ultimii doi ani pe stră­zile pie­to­nale ale centrului.

Citeşte mai multe despre chiriile din Centrul Vechi al Bucureştiului pe www.zf.ro.

<>