PiataBursiera.info

Archive for iulie, 2010

Sursa & Copyright Mediafax

“În prezent, statul are o prezenţă excesivă în economie, care trebuie să fie redusă treptat. Privatizarea ne permite să influenţăm structura economiei”, a declarat ministrul Economiei, Elvira Nabiullina, adăugând că investitorii străini vor putea să participe.

Nabiullina a precizat că guvernul va solicita băncilor ruseşti şi străine să îi acorde consultanţă pentru vânzarea activelor. Unele participaţii la companii de stat ar putea fi vândute pe piaţa bursieră, iar altele către investitori strategici.

“Ministerul organizează întâlniri cu investitorii străini pentru prezentarea posibilităţilor de privatizare”, a explicat ministrul.

Planul va fi prezentat în septembrie şi finalizat până la sfârşitul acestui an.

Programul de privatizări va fi, dacă va fi pus în practică, cel mai ambiţios după era preşedintelui Boris Elţîn, când oameni de afaceri influenţi au preluat unele dintre cele mai mari companii petroliere şi minere din Rusia, la preţuri mici.

În perioada de criză din 2008-2009, active precum o participaţie de control la grupul minier Norilsk Nickel a revenit statului, ca garanţie pentru împrumuturi, după ce proprietarii au cerut ajutorul guvernului pentru refinanţarea datoriilor.

Oficiali guvernamentali au declarat că vânzările ar putea include participaţii minoritare la companii mari precum Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, banca VTB şi operatorul de oleoducte Transneft.

Planul prevede că statul rus va păstra participaţii majoritare la aceste companii, astfel încât autorităile de la Kremlin nu vor renunţa la politica naţionalistă în domeniul resurselor din ultimul deceniu.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

Anul 2009 a fost unul extrem de dificil pentru centrele comerciale din România, în special pentru cele din afara Bucureştiului, astfel că doar proiectele Iulius Mall din Cluj, Timişoara şi Suceava, deţinute de omul de afaceri Iulian Dascălu, şi City Park din Constanţa au avut încasări comparabile proiectelor din Capitală, potrivit unei analize a ZF, pe baza rezultatelor publicate la Registrul Comerţului.

Primele patru poziţii din top zece sunt ocupate de proiectele Băneasa Shopping City, Unirea Shopping Center, Plaza România şi Bucureşti Mall, toate din Bucureşti.

Citeşte mai multe despre cele mai performante malluri din ţară pe www.zf.ro.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

Cel mai mare constructor auto european a avut în perioada ianuarie-iunie 2009 venituri din vânzări de 51,2 miliarde euro şi un profit net de 494 milioane euro.

Potrivit raportului prezentat joi, grupul german a vândut 3,566 milioane de automobile în prima jumătate a anului, cu 18,6% mai multe faţă de volumul de 3,008 milioane din acelaşi interval al anului 2009.

China a devenit la începutul acestui an cea mai mare piaţă auto din lume, depăşind SUA datorită creşterii explozive din ultimii ani.

Volkswagen a înregistrat rezultate “semnificativ mai bune” decât se aştepta în primul semestru, datorită cererii din Europa de Vest, China, America de Nord şi America de Sud, potrivit Reuters.

Profitul operaţional al grupului a urcat de peste două ori în prima jumătate a anului, de la 1,24 miliarde de euro la 2,84 miliarde euro.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

Întrebat într-o conferinţă de presă dacă există posibilitatea unei amnistii fiscale pentru oamenii de afaceri români pentru a-şi transfera banii din conturile străine în România, Videanu a afirmat că nu crede într-o astfel de măsură, iar la nivelul ministerului pe care îl conduce nu s-a discutat o asemenea propunere.

“Sincer să fiu, la nivelul informaţiilor pe care eu le am, nu cred că sunt români cu mulţi bani în afară şi o astfel de măsură ar crea mai mult un haos moral”, a spus Videanu.

Ministrul a adăugat că acesta este punctul său de vedere.

Întrebat dacă îşi bazează opinia pe baza oamenilor cu bani pe care îi cunoaşte, ministrul a spus: “Inteligentă întrebare”.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

Brandul invită la explorarea “grădinii carpatice” în culori vii, predominant nuanţe de verde, dar şi albastru, galben şi portocaliu.

În centrul logoului apare scris “România” într-un font rotund, parcă scris de mână, fiecare literă fiind colorată în două-trei nuanţe de verde. Semnul diacritic al literei “â” este colorat cu nuanţe de galben şi portocaliu.

Deasupra brandului, în partea dreaptă, apare un element grafic asemănător unei frunze de-a lungul unei ape curgătoare.

Sloganul “explore the Carpathian garden” este plasat în partea de jos a imaginii, scris într-un font mai comun, de culoare verde şi înclinat spre dreapta.

Fundalul este alb, fără alte elemente distinctive.

Brandul a fost lansat cu ocazia zilei naţionale a României la Expoziţia Mondială 2010, organizată la Shanghai.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

“Aproximativ 40% din total sunt vânzările noastre în mediul rural. Profilul consumatorului nu diferă foarte mult de cel din mediul urban. Preferinţele de consum sunt aceleaşi. În plus, clientele au aceeaşi deschidere în a folosi canalele virtuale pentru comanda de cosmetice”, a declarat pentru ZF Răzvan Diraţian, director comercial al Avon România şi Moldova, care a preluat, în a doua parte a anului trecut, operaţiunile locale de la Angela Creţu.

Citeşte mai multe despre vânzările Avon pe www.zf.ro

<>

Sursa & Copyright Mediafax

“Dacă aş fi avut mintea de acum în 1992-1993 (când se lansase în afacerile hoteliere-n.red) aş fi investit în energie alternativă, nu în hotelurile de la mare sau de la munte. Acum ştiu tot ce am făcut greşit în afaceri, dar sunt prea multe lucruri pentru a le împărtăşi”, afirmă George Copos, care se întreabă cum este posibil ca România să nu aibă după atâţia ani măcar o autostradă care să ducă până la mare, dacă spre munte nu există una.

Copos spune că pentru a ajunge mai repede la hotelul de la mare a ales traseul ce presupune trecerea Dunării cu bacul pe la Călăraşi.

“Aşa am călătorit cu vaci şi oi, ce se aflau deasemenea pe bac, lângă maşina mea. Cum să vină turiştii la mare?”.

Citeşte mai multe despre afacerile lui George Copos pe www.zf.ro

<>

Sursa & Copyright Mediafax

Omul de afaceri a declarat miercuri că reprezentanţii FMI “trăiesc într-o lume teoretică” şi nu ştiu nimic despre economia românească, iar autorităţile române ar trebui să găsească o soluţie pentru a renunţa la acordul cu instituţia internaţională.

“România este o ţară suverană. Dacă guvernul decide că ar fi mai bine fără FMI, atunci ar putea cere să meargă pe propriul drum. Este foarte clar însă că Guvernul nu crede acest lucru. Guvernul crede că noi jucăm un rol foarte important, iar intenţia noastră este să ajutăm în orice fel putem ca România să iasă din criză”, afirmat Franks.

O misiune comună a FMI şi Comisiei Europene se află în perioada 26 iulie – 4 august la Bucureşti pentru cea de-a cincea revizuire a acordului cu România, care va evalua modul în care România a îndeplinit criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii iunie.

În urma încheierii acestei revizuiri, Consiliul Director al FMI ar trebui să supună aprobării în luna septembrie eliberarea celei de-a şasea tranşe din împrumut, în valoare de peste 900 milioane de euro.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

Din păcate, aceşti domni (de la FMI – n.r.) trăiesc într-o lume teoretică. Nu ştiu nimic despre economia românească. Asta îi face periculoşi în relaţia cu un guvern care nici el nu vrea să facă deloc reformă. Cred că trebui să găsim, ca şi alţii înaintea noastră, o metodă rapidă astfel încât să îi trimitem acasă”, a afirmat Patriciu.

Delegaţia FMI condusă de Jeffrey Franks s-a întâlnit miercuri cu mai mulţi oameni de afaceri.

Reprezentanţii FMI şi UE au renunţat în urmă cu două săptămâni la discuţiile cu guvernul ungar pentru evaluarea acordului de ajutor extern, după ce autorităţile maghiare au respins ideea adoptării a noi măsuri de austeritate, optând în schimb pentru taxarea suplimentară a băncilor şi plafonarea salariilor din sectorul public, inclusiv pe cele ale oficialilor băncii centrale.

România a încheiat în primăvara anului trecut un acord de finanţare externă cu UE, FMI şi alte instituţii financiare internaţionale, pe o perioadă de doi ani, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de euro.

O misiune comună a FMI şi Comisiei Europene se află în perioada 26 iulie – 4 august la Bucureşti pentru cea de-a cincea revizuire a acordului cu România, care va evalua modul în care România a îndeplinit criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii iunie.

În urma încheierii acestei revizuiri, Consiliul Director al FMI ar trebui să supună aprobării în luna septembrie eliberarea celei de-a şasea tranşe din împrumut, în valoare de peste 900 milioane de euro.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

FMI şi Uniunea Europeană (UE) au renunţat în iulie la negocierile cu Ungaria privind acordul de finanţare în valoare de 20 de miliarde de euro, după ce premierul Viktor Orban nu a reuşit să convingă reprezentanţii instituţiilor internaţionale că executivul ungar este decis să respecte obiectivul de deficit bugetar.

Disputa Ungariei cu FMI asupra deficitului bugetar “arată că o anumită lipsă de flexibilitate a FMI poate fi periculoasă pentru restul Europei”, a declarat Mark Weisbrot, codirector al Centrului pentru Cercetare Economică şi a Politicilor, citat de Bloomberg. Printre membrii prestigiosului centru de cercetare se numără şi doi laureaţi ai premiului Nobel, respectiv Robert Solow şi Joseph Stiglitz.

Implicarea FMI în programul destinat sprijinirii statelor cu probleme din zona euro, în pecial Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia şi Spania, ar putea conduce la impunerea unor politici anticreştere în regiune. Grecia a adoptat încă din octombrie măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare şi creştere a veniturilor echivalente cu 14% din PIB. În Ungaria, premierul Orban a încercat să obţină un deficit peste ţinta de 2,8% negociată pentru anul următor.

“Cel mai neliniştitor lucru este că FMI este implicat acum în pachetul de salvare al acestor state în asemenea măsură încât au o anumită influenţă care susţine politicile prociclice. Există riscul ca recuperarea să nu aibă loc. O asemenea evoluţie ar putea avea repercusiuni pentru o regiune care reprezintă aproximativ un sfert din economia globală”, a spus Weisbrot.

Guvernele din zona euro sunt în proces de a aproba un pachet de 750 de miliarde de euro pentru stabilizarea financiară a statelor cu probleme, la care FMI contribuie cu 250 de miliarde de euro.

Euro a pierdut 14% din noiembrie, când a atins un maxim în raport cu dolarul. De la anunţarea programului financiar, la 10 mai, moneda europeană s-a apreciat cu 1,4%, semn că investitorii susţin măsurile de austeritate pe care acesta le impune.

La apogeul crizei financiare, FMI a acordat împrumuturi de 65 de miliarde de dolari în Europa de Est, regiunea fiind cel mai mare beneficiar de fonduri din partea instituţiei. Incluzând contribuţii de la UE şi alte instituţii financiare, creditele pentru statele est-europene au depăşit 100 de miliarde de dolari. Printre statele ajutate de FMI se numără Ungaria, Letonia, Ucraina, România şi Serbia.

“Politicile FMI sunt periculoase şi pentru Europa de Est. Dacă nu laşi niciuna dintre aceste economii să-şi revină vor exista repercusiuni asupra regiunii”, a spus Weisbrot.

Orban a afirmat că va negocia doar cu FMI după ce acordul cu instituţia financiară va expira în octombrie.

Fondul a cerut liderilor UE să facă paşi “decisivi” pentru a combate criza datoriilor de stat din regiune. FMI a făcut apel pentru reducerea deficitelor bugetare, formularea de planuri pentru sprijinirea băncilor cu probleme şi implementarea planului de susţinere a euro.

“Recentele evoluţii pozitive de stabilitate sunt ameninţate de riscurile bancare şi suverane din zona euro, care fără o atenţie continuă şi concertată se pot extinde şi la alte regiuni”, a avertizat la acel moment FMI. Instituţia prognozează o creştere economică de 4,6% la nivel mondial în acest an, însă de numai 1% în zona euro.

În 1997, FMI a cerut Thailandei să reducă cheltuielile şi să majoreze dobânzile în schimbul unui împrumut de 3,9 miliarde de dolari. După şase luni, Fondul a admis că măsurile au fost prea severe, întrucât veniturile din taxe ale Thailandei şi producţia au scăzut puternic. Centrul american a publicat anul trecut un studiu în care a criticat FMI, argumentând că împrumuturile acordate Ungariei, Letoniei şi altor 39 de state comportă condiţii care ameninţă să perturbe recuperarea economică.

“În timpul crizei de anul trecut, au existat situaţii în care FMI a fost mai flexibil decât în trecut, dar au încă o abordare prociclică, care se poate identifica în toate programele FMI din timpul recesiunii. Este în continuare o mare probelemă”, a spus Weisbrot.

Economia Ungariei s-a contractat cu 6,3% anul trecut, iar Comisia Europeană se aşteaptă la stagnare în acest an. Letonia a înregistrat cea mai gravă recesiune din UE în 2009, de 18%, iar executivul comunitar anticipează o contracţie de 3,5% pentru anul în curs. Ucraina anticipează o creştere a PIB de 6,5% în acest an, după o scădere de 15% anul trecut.

Romania a înregistrat anul trecut o contracţie economică de 7,1%.

<>