PiataBursiera.info

Archive for iulie 29th, 2010

Sursa & Copyright Mediafax

Motorul recuperării industriei în Europei Centrale şi de Est este Germania, notează EIU. Această ţară livrează în prezent doar 6% din totalul exporturilor către China, însă reprezintă o oportunitate pentru ţările din regiune să profite de avansul economiei asiatice în anii următori.

Această oportunitate, chiar dacă prezintă anumite riscuri, este o şansă pentru ţările care au nevoie de o diversificare a structurii exporturilor, dar nu sunt suficient de puternice pentru a ajunge la piaţa chineză.

Producţia industrială a Germaniei a crescut cu 12,5% în martie-mai, faţă de aceeaşi perioadă din 2009, ritm neîntâlnit de câteva decenii. Exporturile calculate în euro au înregistrat un avans şi mai mare, potrivit EIU. Statele din Europa Centrală şi de Est profită de această evoluţie. Chiar dacă ponderea livrărilor către Germania a scăzut uşor, la aproximativ 20%, economia germană rămâne cel mai important partener comercial al regiunii.

Companii precum BMW, Daimler şi Volkswagen şi-au majorat estimările pentru vânzări în acest an datorită cererii ridicate din ţări precum SUA sau China. Acest trend s-ar putea atenua, odată cu încetinirea avansului economic al Chinei şi din cauza consumului din SUA care rămâne la un nivel scăzut, însă prognozele pentru China, privind un avans anual mediu al PIB de 8,6% în perioada 2010-2014 vor oferi oportunităţi companiilor germane.

Ponderea exporturilor către China a urcat la 5,7% din livrările la extern ale Germaniei în acest an, de la 2,8% la începutul lui 2006.

Pe cont propriu, chiar şi cele mai avansate dintre economiile din Europa Centrală şi de Est ar întâmpina dificultăţi în creştere cotei exporturilor către China sau SUA. Astfel, ponderea livrărilor Poloniei către China nu a înregistrat schimbări în perioada ianuarie 2006-aprilie 2010. Principalul motiv este că, spre deosebire de Germania şi alte state europene dezvoltate, infrastructura de export a ţărilor din Europa Centrală şi de Est nu este suficient de modernă pentru a depăşi obstacole majore, ca distanţa geografică foarte mare.

O mare parte din companiile germane care beneficiază de dezvoltarea Chinei se aprovizionează cu produse şi componente din Centrul şi Estul Europei. Această situaţie oferă ţărilor specializate în producţia de bunuri intermediare şi de capital, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia şi România cu o cale indirectă de a beneficia de creşterea economică a Chinei în următorii ani, notează EIU.

Importanţa Chinei în structura exporturilor Germaniei va creşte, probabil, companiile căutând să-şi orienteze exporturile către zone cu potenţial economic ridicat.

Impactul economiei chineze asupra dezvoltării Europei Centrale şi de Est trebuie menţinut, însă, în context. Chiar dacă exporturile Germaniei către China vor evolua pozitiv, vor continua să reprezinte doar o mică parte a livrărilor la export, ceea ce înseamnă că efectul final asupra perspectivelor economice ale Europei centrale şi de Est nu va fi suficient pentru a compensa factori precum politici defectuase sau probleme rămase în urma crizei.

În anii următori, Germania va rămâne axul comerţului Europei Centrale şi de Est din motive istorice, economice şi demografice, iar cu cât va reuşi să se conecteze mai bine la potenţialul de creştere al Chinei, cu atât vor beneficia mai mult şi ţările din Estul Europei.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

“În prezent, statul are o prezenţă excesivă în economie, care trebuie să fie redusă treptat. Privatizarea ne permite să influenţăm structura economiei”, a declarat ministrul Economiei, Elvira Nabiullina, adăugând că investitorii străini vor putea să participe.

Nabiullina a precizat că guvernul va solicita băncilor ruseşti şi străine să îi acorde consultanţă pentru vânzarea activelor. Unele participaţii la companii de stat ar putea fi vândute pe piaţa bursieră, iar altele către investitori strategici.

“Ministerul organizează întâlniri cu investitorii străini pentru prezentarea posibilităţilor de privatizare”, a explicat ministrul.

Planul va fi prezentat în septembrie şi finalizat până la sfârşitul acestui an.

Programul de privatizări va fi, dacă va fi pus în practică, cel mai ambiţios după era preşedintelui Boris Elţîn, când oameni de afaceri influenţi au preluat unele dintre cele mai mari companii petroliere şi minere din Rusia, la preţuri mici.

În perioada de criză din 2008-2009, active precum o participaţie de control la grupul minier Norilsk Nickel a revenit statului, ca garanţie pentru împrumuturi, după ce proprietarii au cerut ajutorul guvernului pentru refinanţarea datoriilor.

Oficiali guvernamentali au declarat că vânzările ar putea include participaţii minoritare la companii mari precum Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, banca VTB şi operatorul de oleoducte Transneft.

Planul prevede că statul rus va păstra participaţii majoritare la aceste companii, astfel încât autorităile de la Kremlin nu vor renunţa la politica naţionalistă în domeniul resurselor din ultimul deceniu.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

Anul 2009 a fost unul extrem de dificil pentru centrele comerciale din România, în special pentru cele din afara Bucureştiului, astfel că doar proiectele Iulius Mall din Cluj, Timişoara şi Suceava, deţinute de omul de afaceri Iulian Dascălu, şi City Park din Constanţa au avut încasări comparabile proiectelor din Capitală, potrivit unei analize a ZF, pe baza rezultatelor publicate la Registrul Comerţului.

Primele patru poziţii din top zece sunt ocupate de proiectele Băneasa Shopping City, Unirea Shopping Center, Plaza România şi Bucureşti Mall, toate din Bucureşti.

Citeşte mai multe despre cele mai performante malluri din ţară pe www.zf.ro.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

Cel mai mare constructor auto european a avut în perioada ianuarie-iunie 2009 venituri din vânzări de 51,2 miliarde euro şi un profit net de 494 milioane euro.

Potrivit raportului prezentat joi, grupul german a vândut 3,566 milioane de automobile în prima jumătate a anului, cu 18,6% mai multe faţă de volumul de 3,008 milioane din acelaşi interval al anului 2009.

China a devenit la începutul acestui an cea mai mare piaţă auto din lume, depăşind SUA datorită creşterii explozive din ultimii ani.

Volkswagen a înregistrat rezultate “semnificativ mai bune” decât se aştepta în primul semestru, datorită cererii din Europa de Vest, China, America de Nord şi America de Sud, potrivit Reuters.

Profitul operaţional al grupului a urcat de peste două ori în prima jumătate a anului, de la 1,24 miliarde de euro la 2,84 miliarde euro.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

Întrebat într-o conferinţă de presă dacă există posibilitatea unei amnistii fiscale pentru oamenii de afaceri români pentru a-şi transfera banii din conturile străine în România, Videanu a afirmat că nu crede într-o astfel de măsură, iar la nivelul ministerului pe care îl conduce nu s-a discutat o asemenea propunere.

“Sincer să fiu, la nivelul informaţiilor pe care eu le am, nu cred că sunt români cu mulţi bani în afară şi o astfel de măsură ar crea mai mult un haos moral”, a spus Videanu.

Ministrul a adăugat că acesta este punctul său de vedere.

Întrebat dacă îşi bazează opinia pe baza oamenilor cu bani pe care îi cunoaşte, ministrul a spus: “Inteligentă întrebare”.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

Brandul invită la explorarea “grădinii carpatice” în culori vii, predominant nuanţe de verde, dar şi albastru, galben şi portocaliu.

În centrul logoului apare scris “România” într-un font rotund, parcă scris de mână, fiecare literă fiind colorată în două-trei nuanţe de verde. Semnul diacritic al literei “â” este colorat cu nuanţe de galben şi portocaliu.

Deasupra brandului, în partea dreaptă, apare un element grafic asemănător unei frunze de-a lungul unei ape curgătoare.

Sloganul “explore the Carpathian garden” este plasat în partea de jos a imaginii, scris într-un font mai comun, de culoare verde şi înclinat spre dreapta.

Fundalul este alb, fără alte elemente distinctive.

Brandul a fost lansat cu ocazia zilei naţionale a României la Expoziţia Mondială 2010, organizată la Shanghai.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

“Aproximativ 40% din total sunt vânzările noastre în mediul rural. Profilul consumatorului nu diferă foarte mult de cel din mediul urban. Preferinţele de consum sunt aceleaşi. În plus, clientele au aceeaşi deschidere în a folosi canalele virtuale pentru comanda de cosmetice”, a declarat pentru ZF Răzvan Diraţian, director comercial al Avon România şi Moldova, care a preluat, în a doua parte a anului trecut, operaţiunile locale de la Angela Creţu.

Citeşte mai multe despre vânzările Avon pe www.zf.ro

<>

Sursa & Copyright Mediafax

“Dacă aş fi avut mintea de acum în 1992-1993 (când se lansase în afacerile hoteliere-n.red) aş fi investit în energie alternativă, nu în hotelurile de la mare sau de la munte. Acum ştiu tot ce am făcut greşit în afaceri, dar sunt prea multe lucruri pentru a le împărtăşi”, afirmă George Copos, care se întreabă cum este posibil ca România să nu aibă după atâţia ani măcar o autostradă care să ducă până la mare, dacă spre munte nu există una.

Copos spune că pentru a ajunge mai repede la hotelul de la mare a ales traseul ce presupune trecerea Dunării cu bacul pe la Călăraşi.

“Aşa am călătorit cu vaci şi oi, ce se aflau deasemenea pe bac, lângă maşina mea. Cum să vină turiştii la mare?”.

Citeşte mai multe despre afacerile lui George Copos pe www.zf.ro

<>

Sursa & Copyright Mediafax

Omul de afaceri a declarat miercuri că reprezentanţii FMI “trăiesc într-o lume teoretică” şi nu ştiu nimic despre economia românească, iar autorităţile române ar trebui să găsească o soluţie pentru a renunţa la acordul cu instituţia internaţională.

“România este o ţară suverană. Dacă guvernul decide că ar fi mai bine fără FMI, atunci ar putea cere să meargă pe propriul drum. Este foarte clar însă că Guvernul nu crede acest lucru. Guvernul crede că noi jucăm un rol foarte important, iar intenţia noastră este să ajutăm în orice fel putem ca România să iasă din criză”, afirmat Franks.

O misiune comună a FMI şi Comisiei Europene se află în perioada 26 iulie – 4 august la Bucureşti pentru cea de-a cincea revizuire a acordului cu România, care va evalua modul în care România a îndeplinit criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii iunie.

În urma încheierii acestei revizuiri, Consiliul Director al FMI ar trebui să supună aprobării în luna septembrie eliberarea celei de-a şasea tranşe din împrumut, în valoare de peste 900 milioane de euro.

<>