PiataBursiera.info

Archive for iulie 28th, 2010

Sursa & Copyright Mediafax

Din păcate, aceşti domni (de la FMI – n.r.) trăiesc într-o lume teoretică. Nu ştiu nimic despre economia românească. Asta îi face periculoşi în relaţia cu un guvern care nici el nu vrea să facă deloc reformă. Cred că trebui să găsim, ca şi alţii înaintea noastră, o metodă rapidă astfel încât să îi trimitem acasă”, a afirmat Patriciu.

Delegaţia FMI condusă de Jeffrey Franks s-a întâlnit miercuri cu mai mulţi oameni de afaceri.

Reprezentanţii FMI şi UE au renunţat în urmă cu două săptămâni la discuţiile cu guvernul ungar pentru evaluarea acordului de ajutor extern, după ce autorităţile maghiare au respins ideea adoptării a noi măsuri de austeritate, optând în schimb pentru taxarea suplimentară a băncilor şi plafonarea salariilor din sectorul public, inclusiv pe cele ale oficialilor băncii centrale.

România a încheiat în primăvara anului trecut un acord de finanţare externă cu UE, FMI şi alte instituţii financiare internaţionale, pe o perioadă de doi ani, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de euro.

O misiune comună a FMI şi Comisiei Europene se află în perioada 26 iulie – 4 august la Bucureşti pentru cea de-a cincea revizuire a acordului cu România, care va evalua modul în care România a îndeplinit criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii iunie.

În urma încheierii acestei revizuiri, Consiliul Director al FMI ar trebui să supună aprobării în luna septembrie eliberarea celei de-a şasea tranşe din împrumut, în valoare de peste 900 milioane de euro.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

FMI şi Uniunea Europeană (UE) au renunţat în iulie la negocierile cu Ungaria privind acordul de finanţare în valoare de 20 de miliarde de euro, după ce premierul Viktor Orban nu a reuşit să convingă reprezentanţii instituţiilor internaţionale că executivul ungar este decis să respecte obiectivul de deficit bugetar.

Disputa Ungariei cu FMI asupra deficitului bugetar “arată că o anumită lipsă de flexibilitate a FMI poate fi periculoasă pentru restul Europei”, a declarat Mark Weisbrot, codirector al Centrului pentru Cercetare Economică şi a Politicilor, citat de Bloomberg. Printre membrii prestigiosului centru de cercetare se numără şi doi laureaţi ai premiului Nobel, respectiv Robert Solow şi Joseph Stiglitz.

Implicarea FMI în programul destinat sprijinirii statelor cu probleme din zona euro, în pecial Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia şi Spania, ar putea conduce la impunerea unor politici anticreştere în regiune. Grecia a adoptat încă din octombrie măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare şi creştere a veniturilor echivalente cu 14% din PIB. În Ungaria, premierul Orban a încercat să obţină un deficit peste ţinta de 2,8% negociată pentru anul următor.

“Cel mai neliniştitor lucru este că FMI este implicat acum în pachetul de salvare al acestor state în asemenea măsură încât au o anumită influenţă care susţine politicile prociclice. Există riscul ca recuperarea să nu aibă loc. O asemenea evoluţie ar putea avea repercusiuni pentru o regiune care reprezintă aproximativ un sfert din economia globală”, a spus Weisbrot.

Guvernele din zona euro sunt în proces de a aproba un pachet de 750 de miliarde de euro pentru stabilizarea financiară a statelor cu probleme, la care FMI contribuie cu 250 de miliarde de euro.

Euro a pierdut 14% din noiembrie, când a atins un maxim în raport cu dolarul. De la anunţarea programului financiar, la 10 mai, moneda europeană s-a apreciat cu 1,4%, semn că investitorii susţin măsurile de austeritate pe care acesta le impune.

La apogeul crizei financiare, FMI a acordat împrumuturi de 65 de miliarde de dolari în Europa de Est, regiunea fiind cel mai mare beneficiar de fonduri din partea instituţiei. Incluzând contribuţii de la UE şi alte instituţii financiare, creditele pentru statele est-europene au depăşit 100 de miliarde de dolari. Printre statele ajutate de FMI se numără Ungaria, Letonia, Ucraina, România şi Serbia.

“Politicile FMI sunt periculoase şi pentru Europa de Est. Dacă nu laşi niciuna dintre aceste economii să-şi revină vor exista repercusiuni asupra regiunii”, a spus Weisbrot.

Orban a afirmat că va negocia doar cu FMI după ce acordul cu instituţia financiară va expira în octombrie.

Fondul a cerut liderilor UE să facă paşi “decisivi” pentru a combate criza datoriilor de stat din regiune. FMI a făcut apel pentru reducerea deficitelor bugetare, formularea de planuri pentru sprijinirea băncilor cu probleme şi implementarea planului de susţinere a euro.

“Recentele evoluţii pozitive de stabilitate sunt ameninţate de riscurile bancare şi suverane din zona euro, care fără o atenţie continuă şi concertată se pot extinde şi la alte regiuni”, a avertizat la acel moment FMI. Instituţia prognozează o creştere economică de 4,6% la nivel mondial în acest an, însă de numai 1% în zona euro.

În 1997, FMI a cerut Thailandei să reducă cheltuielile şi să majoreze dobânzile în schimbul unui împrumut de 3,9 miliarde de dolari. După şase luni, Fondul a admis că măsurile au fost prea severe, întrucât veniturile din taxe ale Thailandei şi producţia au scăzut puternic. Centrul american a publicat anul trecut un studiu în care a criticat FMI, argumentând că împrumuturile acordate Ungariei, Letoniei şi altor 39 de state comportă condiţii care ameninţă să perturbe recuperarea economică.

“În timpul crizei de anul trecut, au existat situaţii în care FMI a fost mai flexibil decât în trecut, dar au încă o abordare prociclică, care se poate identifica în toate programele FMI din timpul recesiunii. Este în continuare o mare probelemă”, a spus Weisbrot.

Economia Ungariei s-a contractat cu 6,3% anul trecut, iar Comisia Europeană se aşteaptă la stagnare în acest an. Letonia a înregistrat cea mai gravă recesiune din UE în 2009, de 18%, iar executivul comunitar anticipează o contracţie de 3,5% pentru anul în curs. Ucraina anticipează o creştere a PIB de 6,5% în acest an, după o scădere de 15% anul trecut.

Romania a înregistrat anul trecut o contracţie economică de 7,1%.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

Toyota şi Lexus au fost mărcile care s-au vândut cel mai bine, acestea fiind urmate de Honda şi Mercedes, iar de anul acesta pe lista mărcilor care au în ofertă un hibrid numărându-se şi BMW.

Maşinile hibride oferă în general un cuplu-motor mai mare la turaţii mai reduse decât cele echipate cu motoare convenţionale, ceea ce se traduce într-o accelerare mai bună la viteze mai reduse şi un consum mai redus.

Aflaţi mai multe despre maşinile hibride din România pe www.businessmagazin.ro

<>

Sursa & Copyright Mediafax

“Conform datelor provizorii, execuţia bugetului general consolidat pe primele şase luni ale anului s-a încheiat cu un deficit estimat de 18,07 miliarde lei, sub limita ţintei de deficit, în sumă de 18,2 miliarde lei, prevăzută în Scrisoarea suplimentară la Aranjamentul Stand-by încheiat cu Fondul Monetar Internaţional”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice.

Astfel, veniturile estimate la bugetul general consolidat au fost în sumă de 77,2 miliarde lei, cu 0,1% mai reduse faţă de realizările perioadei corespunzătoare din anul precedent.

“La veniturile fiscale s-au înregistrat creşteri, în principal la taxa pe valoare adăugată, unde încasările înregistrate la 30 iunie au crescut la -3,7%, faţă de procentul de -7,8% înregistrat la sfârşitul lunii mai, precum şi la impozitul pe venit, unde colectările au crescut în luna iunie la -4,8% faţă de procentul de -6,4% înregistrat în luna mai. La accize încasările sunt cu 1,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent ca urmare a creşterii nivelului de taxare aplicat de la 1 ianuarie. S-au înregistrat creşteri la încasările din venituri nefiscale cu 1.422 milioane lei ca urmare a încasării dividendelor de la operatorii economici cu capital de stat, precum şi a vărsămintelor din profitul net al BNR. Sumele restituite de Comisia Europeană în contul plăţilor efectuate pentru proiecte cu finanţare europeană au crescut de asemenea cu 921 milioane lei”, se precizează în comunicat.

Cheltuielile estimate ale bugetului general consolidat în sumă de 95,3 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Astfel, cheltuielile de personal sunt inferioare cu 4,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar la cele cu bunuri servicii reducerea este de 1,7%.

La celelate tipuri de cheltuieli s-au înregistrat de regulă creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, acestea fiind justificate de majorarea deficitelor bugetare acumulate din anii precedenţi şi angajarea împrumuturilor pentru acoperirea acestora. În cazul cheltuielilor cu dobânzi se înregistrează o creştere de 21,6%. Efortul bugetar aferent programelor cu finanţare UE a crescut cu 132,6%, iar cheltuielile aferente finanţărilor din împrumuturi externe au urcat cu 28,5%.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital precum şi transferuri pentru programele de dezvoltare, au fost în sumă de 11,7 miliarde lei, reprezentând 12,2% din totalul cheltuielilor bugetului general consolidat.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

“Am pledat pentru continuarea relaţiei cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, chiar şi în absenţa unui nou împrumut. O relaţie structurată cu aceste instituţii va putea permite reclădirea încrederii investitorilor interni şi externi în economia românească”, a precizat Geoană.

El a arătat că problema credibilităţii este una importantă, precizând că ezitările de care a dat dovadă Guvernul de la Bucureşti, prin soluţiile adoptate, a creat o “senzaţie de incertitudine”.

“Credibilitatea şi predictibilitatea sunt două elemente importante atunci când e vorba de pieţe şi de relansare economică”, a spus Geoană.

Preşedintele Senatului a menţionat că i-a prezentat directorului FMI, Dominique Strauss-Kahn, situaţia politică, economică şi socială din România, în contextul vizitei delegaţiei FMI, CE şi BM la Bucureşti, inclusiv problemele create de inundaţiile care au condus la dificultăţi suplimentare şi la pierderi importante umane şi materiale.

“Am discutat despre modul în care se vede posibilitatea găsirii unui mai bun echilibru între măsurile de limitare a deficitului bugetar şi de consolidare fiscală, pe de o parte, şi relansarea economică şi crearea de locuri de muncă, pe de altă parte. A fost principala discuţie cu Dominique Strauss-Kahn”, a spus Geoană.

Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, i-a anunţat pe reprezentanţii patronatelor că există discuţii privind un nou împrumut de la FMI, dar încă nu a fost stabilită o sumă, ci doar domeniile pe care ar trebui să se axeze investiţiile, potrivit lui Cezar Corâci, preşedintele UGIR-1903.

Posibilitatea încheierii unui nou împrumut, după încheierea actualului acord, în primăvara anului viitor, a fost anunţată de preşedintele Traian Băsescu.

<>