PiataBursiera.info

Archive for iulie 23rd, 2010

Sursa & Copyright Mediafax

“În cazul unui scenariu negativ, rata adecvării capitalului a şapte bănci ar coborî sub 6%”, se arată într-un comunicat al Comisiei Autorităţilor Europene de Supraveghere Bancară. Analiştii se aştepatau ca aproximativ zece bănci să nu treacă testele.

ATEbank ar avea nevoie de 242,6 milioane de euro pentru aducerea ratei adecvării capitalului la nivlul de 6% în cazul celui mai pesimist scenariu analizat, potrivit unui comunicat transmis de bancă bursei de la Atena. Fără nicio intervenţie, banca ar avea în cel mai pesimist scenariu o rată de adecvare de 4,36%.

“Banca va opera o majorare de capital pentru a acoperi viitoare necesităţi de adecvare a capitalului”, se arată în comunicat.

Totodată, cinci bănci spaniole şi o instituţie de credit din Germania au picat testele de stres. În Germania, autorităţile financiare au decis că Hypo Real Estate nu dispune de o rată de adecvare a capitalului suficientă pentru situaţii foarte dificile, în timp ce din Spania nu s-au încadrat în limita de 6% cinci bănci regionale.

Cele şapte bănci care nu au trecut testele au nevoie de 3,5 miliarde de euro pentru a aduce rata de adecvare a capitalului la 6%, nivelul minim solicitat.

Erste Bank, Raiffeisen Zentralbank, KBC, Bank of Cyprus, Marfin Popular Bank, Societe Generale, NBG, EFG Eurobank, Alpha Bank, Piraeus Bank, OTP, UniCredit, Intesa Sanpaolo, ING şi Millennnium BCP, toate cu operaţiuni în România, au trecut testele de stres.

Banca elenă Piraeus a anunţat, săptămâna trecută, că vrea să cumpere de la guvernul elen 77,31% din ATEbank şi 33,04% din Hellenic Postbank, pentru un total de 701 milioane euro, creând astfel un grup bancar cu active de 105 miliarde de euro.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

Premierul Emil Boc a afirmat că aceste norme stabilesc, încă o dată, menţinerea cotei reduse de TVA la mai multe servicii.

El a menţionat astfel cota de 9% pentru serviciile constând în permiterea accesului în castele, case memoriale, muzee, monumente, grădini botanice şi zoologice, târguri, expoziţii, evenimente culturale, cinematografe, pentru livrarea de cărţi, manuale şcolare, ziare, reviste, pentru livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia celor dentare, pentru livrarea de produse ortopedice, pentru livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar şi pentru cazarea în sectorul hotelier.

De asemenea, normele metodologice prevăd că TVA de 5% este menţinută pentru vânzarea locuinţelor cu o suprafaţă utilă de maxim 120 de metri pătraţi, pentru livrarea de clădiri cu destinaţia de cămine de bătrâni şi de pensionari sau pentru case de copii, pentru centrele de recuperare-reabilitare pentru minori cu handicap. Cota de TVA de 5% se menţine şi pentru vânzarea de clădiri, inclusiv a terenurilor pe care sunt construite, către primării, în vederea atribuirii ca locuinţe sociale cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţii.

Ordonanţa de combatere a evaziunii fiscale a fost publicată la finele lunii iunie în Monitorul Oficial, din actul normativ fiind eliminate prevederile iniţiale referitoare la aplicarea TVA pentru achiziţii intracomunitare şi accizele la produse de lux.

Surse oficiale au declarat anterior agenţiei MEDIAFAX că Guvernul a decis să renunţe la aplicarea TVA pentru achiziţii intracomunitare şi reintroducerea accizelor la produse de lux, după ce Comisia Europeană a atenţionat că aceste prevederi încalcă legislaţia UE.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

“Nu luăm în considerare în acest moment modificarea sistemului de taxe şi impozite”, a spus Vlădescu, într-o conferinţă de presă.

În ceea ce priveşte noile previziuni privind datele macroeconomice, Vlădescu a menţionat că se va realiza o rectificare bugetară împreună cu oficialii instituţiilor financiare internaţionale şi că deficitul bugetar va fi la finele acestui an de 6,8% din PIB.

În perioada 26 iulie – 4 august reprezentanţi ai FMI şi ai Comisiei Europene se vor afla la Bucureşti pentru o nouă revizuire a programului multilateral de asistenţă financiară.

Ministrul Finanţelor a susţinut, într-un interviu acordat săptămâna trecută “Ziarului Financiar”, că România ar trebui să treacă de la 1 ianuarie 2011, după şase ani de cotă unică, la un sistem de impozitare progresivă a veniturilor, inclusiv a tuturor pensiilor, concomitent cu scăderea TVA.

Ulterior, premierul Emil Boc a declarat că Vlădescu nu a avut mandat pentru a dezbate public tema cotei unice şi a impozitării progresive, care nu a fost analizată şi aprobată în Guvern, şi a interzis miniştrilor să mai introducă în discuţia publică subiecte care nu au avizul Executivului.

La sfârşitul săptămânii trecute, premierul a anunţat că impozitul minim va fi eliminat în această toamnă, iar cota unică de impozitare de 16% va fi menţinută, deoarece impozitarea progresivă nu poate aduce venituri suplimentare la buget faţă de nivelul actual.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

După ce economia a căzut cu 7% în 2009, pentru 2010 ar urma să fie luată în calcul o prognoză revizuită de contracţie cuprinsă între 1,5% şi 1,8% din PIB, scrie Ziarul Financiar.

Noua estimare apare deja drept optimistă având în vedere că mulţi analişti din bănci avansează scăderi de 3%. Astă-primăvară, FMI anticipa că economia românească avea să “decoleze” în 2011, cu o creştere de 5,1%, însă chiar şi socotelile instituţiei de la Washington continuă să fie date peste cap de realitate.

În scrisoarea de intenţie pe care autorităţile române au trimis-o conducerii FMI pe 16 iunie, încă era prevăzut un scenariu de creştere economică zero sau uşor negativă.

După majorarea TVA la 24%, Ministerul Finanţelor a început să ia în calcul o scădere de cel puţin 1,5%.

Cătălin Păuna, economistul-şef al Băncii Mondiale în România, consideră totuşi pozitiv faptul că declinul economic frânează vizibil faţă de anul trecut.

“Contracţia economică în 2010 va fi mult mai redusă decât în 2009. România Îşi revine încet-încet. Iese din criza economică. Ajustarea PIB va fi pe o uşoară pantă descendentă.”

El consideră că exporturile nete ar putea să aibă o contribuţie pozitivă în acest an, semnale favorabile fiind aşteptate şi de la formarea brută de capital fix.

În acest context, o discuţie importantă în cadrul discuţiilor cu FMI se va concentra pe rectificarea bugetului pentru ultima parte a anului, în condiţiile în care declinul economic a continuat să afecteze încasările bugetare, care sunt cu circa 1% din PIB sub nivelul programat.

Ministrul finanţelor Sebastian Vlădescu afirmă că ţinta de deficit bugetar de 18,2 mld. lei pentru sfârşitul semestrului I a fost respectată.

“Vom vedea dacă e să renegociem ţinta indicativă anuală de 6,8% din PIB.”

El spune că a remarcat în iunie o revigorare a veniturilor, în principal din TVA, fără a putea diferenţia cât este efectul creşterii vânzărilor şi cât al întăririi colectării.

Pentru menţinerea sub control a deficitului bugetar în această lună nu s-au făcut cheltuieli de investiţii de la bugetul de stat, iar pentru restul anului cheltuielile vor fi aprobate în baza unui set de priorităţi: nu se încep proiecte noi şi se finalizează doar cele aflate în faze avansate.

Misiunea FMI va evalua efectele majorării intempestive a TVA la 24% şi va începe discuţiile cu Ministerul Finanţelor asupra unor posibile recalibrări fiscale în 2011.

O altă problemă delicată va fi finanţarea deficitului bugetar până la sfârşitul anului, în condiţiile în care Finanţele continuă să respingă ofertele băncilor care cer dobânzi mai mari de 7% pe an, iar condiţiile de piaţă tind să se înrăutăţească după cum avertizează şi banca centrală.

Potrivit angajamentului luat faţă de FMI, Trezoreria statului trebuie să ajungă la un buffer de lichidităţi care să acopere finanţarea deficitului şi a rambursărilor de datorii pe patru luni în avans.

“În ceea ce priveşte finanţarea deficitului bugetar, costurile sunt importante. Chiar dacă tendinţa este descendentă, deficitele bugetare rămân mari, iar datoria publică creşte rapid. Autorităţile trebuie să se gândească la surse ieftine, iar finanţarea multilaterală de la instituţiile financiare internaţionale este o soluţie pe termen scurt”, spune Păuna.

BERD a anunţat ieri o prognoză de scădere a economiei româneşti cu 3% anul acesta, iar pentru 2011 vede creştere zero.

Trimestrul al treilea din acest an ar urma să fie cel mai prost, cu o cădere de 4,3% faţă de acelaşi trimestru din 2009.

Totuşi, analiştii BERD estimează că trimestrul al doilea a înregistrat o creştere pozitivă de 0,8% faţă de trimestrul I, însă tentativa de ieşire din recesiune nu are să fie întărită în trimestrul al treilea, când se aşteaptă la o scădere de 0,2% faţă de T2.

Potrivit estimărilor analiştilor, România va fi printre puţinele ţări europene care vor rămâne în recesiune în acest an, urmând să înregistreze chiar o contracţie mai mare decât Bulgaria sau Croaţia.

În schimb, Cehia, Ungaria, Polonia, Serbia, Slovacia, Turcia şi Ucraina vor înregistra creşteri economice de până la 4-5%.

Deşi la începutul anului analiştii economici erau mult mai optimişti şi aveau chiar previziuni pozitive, acum tot mai mulţi dau ca sigură scăderea PIB cu 3% în 2010.

Lipsa de flexibilitate a structurii economiei şi lipsa de coerenţă a politicilor guvernamentale par să fie principalii factori care determină volatilitatea foarte mare a prognozelor.

În 2009, în timp ce criza răvăşea mediul de afaceri, cu mii de insolvenţe şi zeci de mii de angajaţi concediaţi, toţi oamenii de afaceri îşi puneau speranţele în 2010, aşteptându-se la un an mai bun, însă odată cu noile previziuni aceştia au fost puşi în situaţia de a-şi reface planurile.

Până la finalul anului prognozele ar putea deveni mai pesimiste, având în vedere înrăutăţirea pe zi ce trece a activităţii economice şi perspectiva impozitării tuturor veniturilor.

A doua jumătate a anului se conturează a fi mult mai dificilă, în condiţiile în care se vor vedea efectele reducerii salariilor bugetarilor cu 25% şi ale majorării TVA la 24%.

În primul trimestru economia României a scăzut mai puţin decât estimările, însă ţările vecine au revenit în teritoriul pozitiv.

În timp ce în România PIB-ul a scăzut în primele trei luni din acest an cu 2,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care, cu excepţia industriei, toate celelalte sectoare au rămas în teritoriul negativ, în Cehia, de exemplu, economia a avansat cu 1,2% faţă de primele trei luni din 2009, în timp ce în Ungaria creşterea PIB s-a situat la 0,1%.

Consumul intern era văzut chiar şi înainte de anunţarea măsurilor de austeritate ca fiind principala piedică pentru revenirea economiei.

În schimb, cele mai multe aşteptări au fost îndreptate către exporturi, care au intrat în teritoriul pozitiv la sfârşitul anului trecut şi au înregistrat o creştere de două cifre în primul trimestru, contribuind astfel la ameliorarea declinului economic.

Măsurile de austeritate anunţate de Guvern vor presa asupra economiei, pentru că oamenii vor avea mai puţini bani la dispoziţie şi astfel vor cheltui şi mai puţin decât până acum.

În primul trimestru, consumul privat s-a restrâns cu 4% faţă de intervalul similar din 2009, în condiţiile în care acesta are cea mai mare contribuţie la formarea PIB. Sentimentul scăzut de încredere în rândul companiilor va întârzia şi reluarea investiţiilor private.

Unii analişti estimează revenirea consumului pe o uşoară creştere anul viitor, după doi ani de declin, însă veniturile disponibile vor scădea în termeni reali din cauza creşterii anticipate a inflaţiei.

În primul trimestru din acest an industria a crescut cu 4,2%, în timp ce sectorul construcţiilor a continuat să scadă cu 17,9%. Serviciile au rămas în teritoriul negativ, chiar dacă ritmul de scădere s-a redus la -2%.

<>