PiataBursiera.info

Archive for iulie 22nd, 2010

Sursa & Copyright Mediafax

Reprezentanţi ai FMI, CE, BNR şi Ministerul Finanţelor s-au întâlnit cu oficiali ai Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit, care deţin 70% din piaţa din România.

Bogza a afirmat că a fost reconfirmat angajamentul tuturor părţilor de a sprijini programul de reforme convenit de autorităţile române cu FMI şi Uniunea Europeană.

“Din partea băncilor majore din Românie acest lucru se caracterizează prin menţinerea expunerii în perioada următoare. S-a convenit totuşi ca, pentru o mai uşoară monitorizare, să se majoreze flexibilitatea expunerilor, în limita a 5% din expunerea totală”, a spus Bogza.

El a explicat că monitorizarea expunerilor era dificilă, în condiţiile în care datorită numărului mare de tranzacţii efectuate, unele bănci ajungeau să depăşească substanţial expunerea.

“Nu este practic o reducere sau o majorare a expunerii, ci o flexibilizare”, a continuat şeful Bancpost.

El a arătat că Bancpost este una dintre băncile hotărâte să folosească în continuare orice oportunitate pentru creşterea volumului creditării.

“Din acest punct de vedere avem asentimentul băncii-mamă (EFG Eurobank – n.r.) ca, în măsura în care aceste oportunităţi se vor materializa, chiar să ne majorăm expunerea pe România”, a continuat Bogza.

Totodată, el a precizat că expunerea EFG Eurobank în România era la finele lunii iunie în creştere cu 80 de milioane de euro faţă de nivelul din martie 2009.

“Mai mult, expunerea Eurobank pe România a fost pe parcursul întregii perioade de la semnarea acordului în medie cu 100 de milioane de euro peste nivelul convenit, respectiv din martie 2009″, a încheiat Bogza.

Grupurile mamă ale principalelor nouă bănci străine prezente în Romnia au semnat, în august 2009, scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea nivelului expunerii pe piaţa românească la nivelul din martie, stabilit la Viena, şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%.

La începutul lunii iulie, surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că principalele nouă bănci străine din România se vor întâlni pe 22 iulie, la Bruxelles, cu reprezentanţi ai FMI, BNR şi CE pentru a patra evaluare a acordului încheiat în martie 2009 la Viena şi, cel mai probabil, vor cere din nou reducerea expunerilor de pe piaţa locală.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a afirmat săptămâna trecută că acordul de la Viena ar putea fi uşor revizuit, iar băncile să-şi reducă expunerea pe piaţa locală, dar a subliniat că această operaţiune nu ar trebui înţeleasă negativ.

“Trebuie să vedem şi ce este cu această rezervă pe termen lung şi, în măsura în care ea a fost creată în relaţia mamă bănci-fiică, atunci este posibil ca şi acordul de la Viena, în care sub umbrela FMI şi CE ne-am înţeles cu cele nouă bănci să-şi păstreze expunerea pe România, să fie uşor revizuit şi atunci ar trebui să avem o discuţie şi o explicaţie ca acest lucru să nu fie înţeles negativ: au plecat băncile cu banii. Nu, s-a redus expunerea faţă de România, deci s-a redus şi datoria pe termen scurt”, a spus guvernatorul BNR.

Cele nouă bănci s-au mai întâlnit în primăvara acestui an la Atena pentru a aproba continuarea iniţiativei de la Viena.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

“Prima versiune a sistemului de operare va fi lansată în Rusia în 2011″, a spus secretarul de stat Ilia Massoukh, adăugând că acesta va fi perfecţionat permanent. Un sistem de operare complet, bazat pe Linux, ar putea fi lansat în 2013, consideră oficialul.

Rusia nu are specialişti pentru a crea de la zero un sistem de operare pentru computere, astfel că noul program va încorpora în proporţie de 90% codul iniţial al Linux, a adăugat Massoukh.

Noul program va fi folosit de instituţii ale statului, care vor avea însă dreptul de a alege între acesta şi sistemele de operare existente.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

“România rămâne o destinaţie atractivă pentru investitorii care vor randamente generoase pe termen lung, şi mai puţin pe termen scurt. Acest lucru se datorează costului de forţă de muncă redus, dar şi proximităţii faţă de alte pieţe europene”, a declarat Păuna într-o conferinţă de presă.

Pe de altă parte, reprezentantul Băncii Mondiale menţionează că lipsa reformelor structurale din ultimii ani, privind mediul de afaceri şi alte sectoare, a făcut imposibilă atenuarea impactului puternic asupra PIB din 2009, când economia s-a contractat cu 7,1%, după creşteri semnificative în anii precedenţi.

“Contracţia economică ar fi fost mult mai redusă în 2009 (dacă ar fi fost făcute reformele structurale, n.r.). Acum ne-am fi aflat pe o pantă ascendentă. Ce trebuia făcut în ultimii ani era concentrarea pe agenda reformelor structurale neterminate”, a arătat Păuna.

El a menţionat domenii precum administrarea taxelor, flexibilizarea pieţei muncii, calitatea mediului de afaceri şi relevanţa educaţiei.

“Dacă aceste lucruri ar fi fost abordate cu ani înainte, alta ar fi fost acum situaţia”, a spus Păuna.

În ceea ce priveşte piaţa muncii, Păuna a menţionat că, dacă se doreşte stimularea forţei de muncă, ar fi de preferat să se evite creşterea taxelor şi să fie îmbunătăţită flexibilitatea acestui sector, chiar prin amendarea Codului Muncii, care în prezent este destul de rigid.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

Reprezentantul Băncii Mondiale (BM) a spus că îngrijorările instituţiei sunt în principal pe partea ajustărilor fiscale, în contextul în care pieţele trebuie convinse că Guvernul continuă programul de reducere a deficitului bugetar.

Întrebat dacă România va contracta un nou împrumut de la Fondul Monetar Internaţional, Păuna a evitat să răspundă direct la întrebare, arătând că cel mai important factor este un cost redus de finanţare, iar în acest context o finanţare multilaterală, de la instituţii financiare internaţionale, ar fi recomandabilă.

La începutul lunii iulie, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat pentru MEDIAFAX că discuţiile dintre instituţia financiară şi România privind un nou acord ar putea începe în următoarele luni, imediat ce Guvernul va da un semnal clar în acest sens, iar în cazul în care se va ajunge la o înţelegere aranjamentul va fi unul de tip precautionary sau stand-by.

Potrivit lui Păuna, lipsa ajustărilor fiscale din trecut este unul dintre motivele pentru care România se află printre ultimele ţările care vor relua procesul de creştere economică.

“Cred că acest lucru este reflectat de mai mulţi factori. România a avut (înainte de criză – n.r.) unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Europa. Acest lucru a lăsat puţin loc pentru aplicarea unor politici care să stimuleze creşterea economică”, a declarat Păuna, într-o conferinţă.

Totodată, ponderea redusă a exporturilor ca procent din PIB, comparativ cu alte state din regiune, a condus la încetinirea procesului de redresare economică.

Cu toate acestea, Păuna consideră că exporturile vor reprezenta unul dintre puţinele motoare care vor susţine creşterea economică în viitor.

“Eu continui să cred că vom avea o creştere economică pozitivă anul viitor, dar este foarte greu să faci estimări în astfel de vremuri. Exporturile nete vor fi unele dintre puţinele motoare care vor putea stimula creşterea economică”, a mai spus Păuna.

El a amintit că misiunea FMI urmează să vină la Bucureşti săptămâna viitoare, când va discuta un nou set de prognoze privind economia românească.

România a încheiat în martie anul trecut un acord de finanţare externă cu UE, FMI şi alte instituţii financiare internaţionale, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de euro.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

“Ce poate face Ministerul Agriculturii? Să ia rolul albinelor? Mi s-a reproşat că din cauza ploii albinele nu mai pot căpăci fagurii”, a spus Dumitru, la seminarul Mediafax Talks about Romanian Agriculture.

El a adăugat că instituţia pe care o conduce nu poate opri ploaia, care a produs în acest an pagube semnificative în agricultură.

Anterior, Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatelor din Agricultură (FNPAR), a spus că, ascultând discursurile ministrului, şi-a dat seama că agricultura românească are de toate, doar că fermierii nu le pot folosi.

“L-aţi chemat la negocieri pe agricultor, acest om năpăstuit căruia nu i s-a dat nimic, dar i s-a luat şi ce avea? De ce în România nu sunt credite pentru agricultură cu o dobândă sub 6%?”, l-a întrebat Matei pe ministru.

El a mai spus că fermierii români au proiecte bune, dar care se lovesc de problema finanţării. În plus, dobânda la credite este de 15-20%.

“Nu suntem agricultori europeni, ci suntem cobaii Europei. Credeţi că fermierul român poate rezista cu o subvenţie inexistentă? Vreţi să fim o ţară în care peste ani să vină turiştii şi să vadă că aici a trăit cândva poporul român?”, a continuat preşedintele FNPAR.

El a afirmat că anul trecut agricultorii care şi-au făcut asigurări nu au primit niciun leu, pentru că statul nu a dat o lege prin care seceta să fie considerată factor de calamitate. Din acest motiv, o mare parte dintre agricultori a refuzat să se asigure în acest an.

“Trebuie să ne sperie viitorul. În următorii doi-trei ani, cu acest «magnific» sprijin pe care îl primim vom termina definitiv cu agricultura”, a adăugat Matei.

El crede că în acest an mulţi dintre agricultori vor da faliment.

“Am avut doi miniştri foarte buni în agricultură, pe Remeş, care a fost îngropat pentru un cârnat şi o palincă, şi pe Tabără, care a fost îngropat pentru că n-a fluierat cum cânta un partid. Ne doream un ministru specialist sau unul politic. Nu avem nici una, nici alta. Avem un ministru de la Bruxelles”, a încheiat preşedintele FNPAR.

În timp ce ministrul Agriculturii vorbea, doi fermieri discutau în sală: “Ăsta face doar ce zice Cioloş, iar Cioloş face ce spun alţii”.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

O oră şi 45 de minute de zbor Băneasa – Fiumicino, încă 50 de minute de mers cu autocarul şi gata, ai ajuns în centrul istoric al Romei! Şi când te gândeşti că, de câte ori pleci cu maşina la mare, din Bucureşti la Constanţa, mai faci încă atât pe drum, depinde câţi depăşesc coloana. Cochetul hotel de două stele aşezat chiar în centrul istoric al Romei te mai face să te gândeşti la încă un lucru: tocmai ai ieşit cu cazarea la fel sau chiar mai ieftin decât la un hotel din Mamaia. De pildă, aici plăteşti 60 de euro camera pe noapte (250 de lei), pentru un pachet de patru nopţi, cu tot cu mic dejun, la Mamaia dai 65 de euro (270 de lei) camera, pentru acelaşi pachet, la un hotel de trei stele care arată, însă, ca şi cel din buricul Romei.

Citeşte mai multe despre vacanţa la Roma pe www.gandul.info

<>