PiataBursiera.info

Archive for iulie 20th, 2010

Sursa & Copyright Mediafax

“Îşi doresc serios să facă o schimbare. (Membrii consiliului de administraţie, n.r.) trebuie să ia o decizie până la sfârşitul lunii iulie”, a declarat pentru WSJ o sursă apropiată situaţiei.

Deşi continuă să fie cel mai mare producător de telefoane mobile din lume după vânzări, Nokia nu a reuşit să ţină pasul cu rivalii de pe piaţa smartphone-urilor, dominată de nume precum Apple sau Google, prin sistemul de operare Android.

Eşecul Nokia pe segmentul telefoanelor inteligente, cel mai productiv din punct de vedere al marjei de profit, a afectat puternic compania.

Acţiunile grupului au crescut marţi în Europa cu peste 3% datorită zvonurilor privind înlocuirea directorului general.

Reprezentanţii Nokia au refuzat să comenteze informaţiile, pe care le califică drept zvonuri şi speculaţii.

Compania a purtat deja discuţii cu “CEO-ul unei importante companii high-tech din SUA”, însă acesta nu a dorit să se mute în Finlanda, a mai spus sursa citată. Nokia a mai intervievat cel puţin încă un director general al unei companii din America.

Kallasvuo a preluat conducerea Nokia în anul 2006, înainte ca Apple să lanseze primul model de iPhone, stabilind un nou standard pentru piaţa telefoanelor inteligente. Nokia a eşuat de mai multe ori în tentativele de a ajunge din urmă compania americană.

Rezultatele financiare pentru primul trimestru, prezentate în aprilie, s-au plasat sub estimările analiştilor, compania hotărând o lună mai târziu să restructureze structura de management, înlocuind mulţi directori aflaţi pe posturi cheie. Totodată, grupul a creat o divizie însărcinată exclusiv cu dezvoltarea de smartphone-uri. Tot atunci, Nokia a anunţat că va lansa o nouă gamă de astfel de telefoane în cursul acestui an.

Totuşi, în luna iunie, Nokia şi-a redus estimările privind profitul, acuzând, printre altele, şi competiţia dură din zona telefoanelor scumpe.

Nokia are o cotă de 40% pe piaţa mondială a telefoanelor mobile, însă dominaţia grupului finlandez este în prezent asigurată de modelele mai puţin complexe, ieftine, cu marje de profit limitate.

Apple a devenit în trimestrul al treilea al anului trecut cel mai profitabil producător de telefoane mobile din lume, depăşind Nokia cu un profit de 1,6 miliarde de dolari, faţă de 1,1 miliarde de dolari la compania finlandeză. Nokia a produs în acea perioadă 108,5 milioane de telefoane, în timp ce Apple a vândut 7,4 milioane de unităţi.

Nokia îşi va prezenta joi rezultatele financiare pe trimestrul al doilea.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

“Sunt în jur de 15 opoziţii depuse la Registrul Comerţului împotriva înfiinţării Electra şi Hidroenergetica de către persoane fizice acţionari ai Fondului Proprietatea, firme şi federaţii sindicale precum Hidrosind. Din acest motiv, înfiinţarea Electra şi Hidroenergetica este momentan suspendată”, au afirmat sursele.

Termenul iniţial anunţat de autorităţi pentru înfiinţarea celor două companii a fost 1 iulie, iar din cauza acestor opoziţii şi a vacanţei judecătoreşti, operaţiune ar putea avea loc în luna septembrie.

“Toate opoziţiile seamănă între ele, au acelaşi timp de argumente, de fapt doar nişte păreri, care nu au legătură cu calitatea de creditor. Însă, doar instanţa poate să spună dacă aceia care au înaintat aceste opoziţii au calitatea de creditor sau nu”, au mai spus sursele.

Din Electra vor face parte Complexurile energetice Turceni şi Rovinari, Nuclearelectrica, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, sucursalele Hidroelectrica de la Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Târgu Jiu şi Hidroserv Râmnicu Vâlcea.

Hidroenergetica va cuprinde Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti, sucursalele Termoelectrica Paroşeni şi Termoserv Paroşeni, sucursalele Hidroelectrica de la Bistriţa, Buzău, Cluj, Curtea de Argeş, Hateg, Porţile de Fier, Oradea, Sebeş şi Slatina.

În Hidroenergetica vor fi integrate şi filialele Hidroelectrica Hidroserv Bistriţa, Hidroserv Slatina, Hidroserv Porţile de Fier, Hidroserv Curtea de Argeş, Hidroserv Sebeş, Hidroserv Haţeg şi Hidroserv Cluj SA, precum şi o parte din Compania Naţională a Huilei, care va fi restructurată

<>

Sursa & Copyright Mediafax

“A fost din nou o întâlnire consultativă. S-au discutat mai multe subiecte, atât împreună cu toţi bancherii, cât şi în cadrul unor conversaţii individuale“, au spus sursele.

Acestea au precizat că la întâlnire, organizată la invitaţia guvernatorului BNR, au participat şi bănci mai mici, dar nu au fost prezente toate instituţiile de credit cu activităţi pe piaţa locală.

Sursele au afirmat că s-a discutat despre întâlnirea care va avea loc joi la Bruxelles între principalele nouă bănci străine din România, FMI, BNR şi CE, precum şi despre testele de stres realizate la nivel european asupra a 91 de instituţii de credit.

“S-a vorbit dacă ar fi bine sau nu ca expunerile pe România să fie reduse, iar unele bănci au arătat că vor să continue să se dezvolte. Nu s-a luat nicio decizie, au fost doar consultări. Au mai existat consultări despre evoluţiile macroeconomice recente”, au declarat sursele.

Isărescu l-a invitat la întâlnirea cu băncile şi pe ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu. Sursele au precizat că nu este pentru prima dată când ministrul Finanţelor participă la o astfel de întâlnire informală, arătând că un alt subiect atins a fost expunerea băncilor în raport cu statul.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

“În urmă cu două săptămâni, Ministerul Economiei, Ministerul Mediului şi Departamentul pentru Afaceri Europene au prezentat în şedinţă de Guvern un memorandum pentru suspendarea sancţiunii, pentru că este prima dată când această legislaţie se aplică în România. Va urma şi o corespondenţă cu CE, întrucât pentru unele companii nivelul penalizării înseamnă chiar şi dublul cifrei de afaceri, şi poate avea şi impact social”, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse guvernamentale.

Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), următoarele companii trebuie să plătească penalizări pentru 213.147 de certificate pe care nu le-au returnat în termenul legal:

- Oltchim Râmnicu-Vâlcea (OLT)

- TMK – Resiţa

- EGGER România

- Fabrica de Cărămizi Vaslui

- Prefab Construct

- Rafinăria Steaua Română

- Teraplast GP

- Donalam

- Zahărul Oradea

- Ceramus

- Forever Pipe

- Monsanto România

- CERAM Material Construct

La preţul de 100 euro pe tona de CO2, stabilit în legislaţia europeană în domeniu, toate companiile enumerate vor trebuie să plătească penalizări în valoare totală de 21,3 milioane de euro, din care 14,3 milioane de euro este aportul Oltchim.

Sursele citate au precizat că aceste companii au returnat Registrului Naţional al Emisiilor de Gaze cu efect de seră toate certificatele, dar abia în luna mai, după expirarea termenului legal, respectiv 30 aprilie.

De asemenea, toate cele 13 companii au fost amendate, dar încă nu achitat sumele, au mai spus sursele.

Un certificat de emisii de gaze cu efect de seră conferă unei companii dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon echivalent într-o perioadă definită.

Prin planul naţional de alocare a certificatelor de emisii, fiecare companie primeşte anual un număr de tone de emisii poluante pe care le poate lansa în atmosferă, pentru care primeşte certificate.

Companiile sunt obligate ca până în 30 aprilie a fiecărui an să restituie Registrului Naţional al Emisiilor de Gaze cu efect de seră un număr de certificate egal cu cantitatea totală de emisii provenite de la instalaţia respectivă în anul calendaristic anterior. Certificatele sunt emise anual până cel târziu la 28 februarie.

Dacă aceste companii nu restituie Registrului certificatele respective la timp, sunt penalizate cu 100 de euro pentru fiecare tonă de CO2 aferentă, iar sumele astfel obţinute se constituite ca venituri la Fondul de mediu.

“Plata sumelor cu care au fost sanctionaţi operatorii nu îi exonerează de obligaţia de a restitui până la 30 aprilie a anului următor numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră egal cu emisiile instalaţiei respective verificate pentru anul precedent”, potrivit datelor ANPM.

În perioada 2008-2012, aproximativ 300 de instalaţii din România au dreptul să emită un total de 379,7 milioane tone de emisii de gaze cu efect de seră, respectiv 75,9 milioane tone anual.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

Faţă de începutul lunii mai, dobânzile ROBOR la trei şi şase luni folosite ca referinţă la creditarea în lei au urcat în cursul lui iunie cu peste un punct procentual, instalându-se la 7 -7,5% pe an şi rămânând acolo şi în prima jumătate din iulie, când multe bănci actualizează costul creditelor legate de indicii pieţei monetare, scrie Ziarul Financiar în ediţia de marţi.

Oricum, unele bănci actualizează referinţele doar semestrial, BCR, cea mai mare instituţie de credit după active, folosind în iunie indicele ROBOR la 3 luni de 10,65% publicat de BNR pentru 31 decembrie 2009. Altele au operat deja în luna iunie creşteri de dobâdă la creditele în lei.

După doi ani în care se discută fără rezultat despre relansarea creditării, singurii care mai presează în această direcţie sunt antreprenorii români, care şi depind cel mai mult de finanţările de la bănci.

“La ora actuală băncile nu vând credite şi din această cauză au şi redus personalul. Sunt sume imense de bani în bănci care ar trebui să fie folosite pentru impulsionarea consumului, mai ales pentru firmele mici sau pentru start-up-uri. Cea mai mare problemă este la creditele în lei, unde dobânzile sunt foarte ridicate, în timp ce la cele în euro evoluţia cursului este un pericol”, spune Marcel Bărbuţ, proprietarul producătorului de materiale de construcţii AdePlast.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a renunţat să le mai ceară bancherilor să coboare dobânzile mai aproape de rata-cheie la lei care a rămas totuşi la 6,25%. Mai mult, BNR se gândeşte să le permită
băncilor mari să-şi reducă expunerile pe România, admiţând că acestea nu ar avea în ce să mai plaseze banii.

Băncile au abandonat chiar şi promoţiile prin care în aprilie-mai începuseră să testeze interesul clienţilor persoane fizice pentru noi credite. Doar Ministerul Finanţelor mai încearcă să se opună tendinţei de creştere a dobânzilor la împrumuturile pentru stat şi nu ia bani la mai mult de 7% pe an, deşi spaţiul de manevră se îngustează.

Omul de afaceri Dan Şucu, proprietarul grupului de firme Mobexpert, acuză băncile străine care domină piaţa că blochează artificial creditarea persoanelor fizice şi în acest fel lovesc consumul, afacerile şi duc economia în jos, în loc să o susţină.

În timp ce consumul continuă să scadă, creditele în lei cu dobânzi legate de indicele de referinţă ROBOR sunt pe punctul de a se scumpi din nou, odată ce ratele la trei şi şase luni folosite atât pentru credite de consum, cât şi pentru ipotecare, au urcat la 7-7,5% pe an.

După câteva tentative timide în lunile aprilie – mai, băncile au renunţat la promoţiile de dobândă care încercau să facă tentantă creditarea în lei cu dobânzi de sub 10% pe an.

Pesimismul generat de reducerea salariilor cu 25% în sectorul bugetar şi de majorarea TVA la 24% îi face pe bancheri să se gândească acum doar la salvarea creditelor în sold prin rescadenţări, abandonând aproape orice acţiune comercială prin care să mai stimuleze cererea de bani.

Nici măcar programul de credite ipotecare “Prima casă” nu mai stârneşte vreo urmă de entuziasm.

“Am derulat în primăvară mai multe campanii de promovare prin media pentru creditele ipotecare şi pentru small busines banking (finanţări pentru firmele mici şi persoane fizice autorizate, n. red.), însă cererea a fost foarte slabă. Pe corporate apar din când în când tranzacţii mari, care pot ridica bilanţul, pe credite ipotecare există o oarecare activitate, mult mai slabă totuşi decât înainte de criză, însă în
rest totul se rezumă la prelungirea facilităţilor existente?, spune Mihai Bogza, şeful Bancpost, una dintre băncile de top zece, controlată de grupul financiar elen EFG Eurobank.

De cealaltă parte a pieţei persistă percepţia că bancherii nu fac suficiente eforturi pentru reducerea costului creditelor astfel încât să poată fi contractate împrumuturi noi în condiţiile prelungirii recesiunii.

“În momentul de faţă, vrem sau nu să recunoaştem, principala problemă este blocajul creditării la nivelul persoanelor fizice, blocaj pe care eu îl văd în cea mai mare parte artificial (face referire la dobânzile mari – n. red.). Din păcate, în domeniul bancar deciziile strategice nu se mai iau în Bucureşti. Cred că managementul local al băncilor nu este capabil cu adevărat să-şi expună părerile către decidenţii de la Viena sau Paris, astfel că totul este blocat”, susţine Dan Şucu, proprietarul Mobexpert.

Pe de altă parte, ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, se plânge că firmele româneşti nu vin să solicite nici acces la schemele de ajutor de stat, nici garanţii oferite de stat pentru credite bancare, în principal prin Eximbank, visând în schimb la reduceri de impozite.

“Nu îmi este clar de ce, dar românii nu vin la facilităţile de ajutor de stat, aşa că vin străinii, cum au fost recent americanii de la Lufkin. Am alocat câteva miliarde de euro pentru garanţii de credite date prin Eximbank, dar lucrurile merg foarte greu. În general, văd o atitudine îngrijorătorare de resemnare la antreprenorii români şi o pendulare între cereri de reducere a taxelor şi aşteptări ca statul să susţină cu bani de la buget diverse companii. Numai că statul nu-şi poate asuma nici creşterea deficitului bugetar dincolo de orice limită, nici riscul menţinerii în viaţă a tuturor companiilor”, spune Vlădescu.

Percepţiile de pe piaţă privind interesul scăzut al bancherilor pentru stimularea cererii de credite nu vin din senin. Pe de o parte, mai multe bănci susţin de luni de zile că au bani de dat credite, dar nu au
clienţi. În primăvară, unii jucători mai curajoşi au lansat dobânzi promoţionale atât la creditele de consum, cât şi la ipotecare. Acum au îngheţat sau dobânzile au urcat chiar şi la promoţii.

Dacă în martie BRD, a doua mare bancă de pe piaţă, reuşea să atragă atenţia trecătorilor cu afişele din vitrine care anunţau oferta de credit de nevoi personale în lei cu dobândă nominală fixă de 7% pe an, acum promoţia s-a încheiat, iar preţul este de 8% pe an pentru finanţările pe cel mult patru ani şi ajunge la 12% pentru cele pe perioade de la 85 la 120 de luni (10 ani).

UniCredit Consumer Financing, motorul de vânzări de credite de retail al UniCredit Ţiriac Bank, a majorat cu aproape un punct dobânda la creditul de consum în lei standard, până la 20,9% pe an, respectiv până la 22,4% la creditul expres. Nici chiar creditele în euro nu sunt ferite de scumpiri, mai ales că rata de referinţă EURIBOR la şase luni a urcat la peste 1%. De pildă, turcii de la GE Garanti Bank au majorat dobânda la creditele de nevoi personale fără garanţii acordate în euro de la 9,09% la 11,1% pe an, prin creşterea marjei aplicate peste indicele de referinţă stabilit la 0,96%.

“Discuţia despre relansarea creditării a devenit o marotă. Aşa cum arată şi datele statistice, creditarea nu s-a oprit, ba chiar în primul semestru avem probabil o creştere de circa 5%, în timp ce economia a fost tot în scădere. Sigur că nu putem compara cu creşterile de 40% din trecut, sigur că nu este volumul necesar de finanţare, însă această discuţie nu poate fi limitată la nivelul politicii băncilor”, comentează Răsvan Radu, preşedintele executiv al UniCredit Ţiriac Bank.

El spune că atât timp cât aşteptările inflaţioniste sunt în creştere, este evident că dobânzile la lei vor urca, chiar dacă dobânda-cheie a BNR a rămas la 6,25%/an.

Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, afirmă că există posibilitatea unor noi reduceri de dobânzi atât la lei, cât şi la euro pentru a ajuta clienţii existenţi, însă indiferent ce dobânzi ar fi, încrederea va
juca în continuare un rol important în relansarea consumului.

“Practic, încrederea consumatorilor este foarte importantă. Iar românii sunt printre cei mai pesimişti. Chiar şi la nivelul zonei euro, unde consumatorii sunt mai avansaţi, mai optimişti, masa creditului
a stagnat sau chiar a scăzut, deşi dobânda a ajuns la minime istorice. Sentimentul influenţează cererea de credite. Miracole peste noapte nu poţi să ai.”

Anghel susţine că sistemul bancar singur nu poate ajuta economia, fiind necesară conjugarea mai multor forţe şi realizarea unei strategii pe termen mai lung.

“Consumul direct nu prea poţi să-l stimulezi. Mai degrabă se fac investiţii în economie, se creează locuri de muncă şi, astfel, se redă încrederea. Dacă ar exista proiecte de infrastructură de peste un miliard de euro, nu cred că ar fi probleme de finanţare.”

Şi totuşi proiectul autostrăzii Bucureşti – Braşov a eşuat tocmai pe motivul lipsei finanţării.

Pe lângă proiectele de infrastructură, alte sectoare în care ar mai putea fi realizate investiţii sunt energia, agricultura şi absorbţia fondurilor europene.

Şi Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, susţine că relansarea creditării depinde strict de revenirea încrederii atât din partea clienţilor, cât şi a băncilor, astfel că ambele părţi aşteaptă acum
semnale încurajatoare de la economie şi de la autorităţi. Numai că economia nu prea are de unde să dea astfel de semnale cu excepţia exporturilor care au o creştere solidă, iar autorităţile se dovedesc incapabile să mai dea vreo încurajare.

“Politica fiscală incoerentă şi imprevizibilă de până acum a condus la deteriorarea drastică a încrederii populaţiei şi a companiilor în capacitatea executivului de a relansa economia şi la creşterea incertitudinii în ceea ce priveşte politica fiscală. Consider că revenirea economică nu se va mai realiza pe seama creditării, ca în anii anteriori, ci se va baza pe creşterea exporturilor şi pe semnale coerente din partea autorităţilor referitoare la finalizarea procesului de restructurare a aparatului bugetar”, spune Hăncilă.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

“Firma a avut probleme cu plăţile şi a pierdut câteva contracte. Din câte ştiu, împrumutul de la Alpha a fost luat pentru achiziţia unei case”, spune Suzana Duţu, un contabil care a lucrat cu firma Pan Car Translogistic pentru realizarea unor operaţiuni la Registrul Comerţului. Firma de transport, controlată de Şofan Florea şi Şofan Manuela, a fost executată de către Alpha Bank pentru neplata unei datorii, urmând ca o casă cu etaj şi o suprafaţă de aproape 200 mp de pe strada Aurel Perşu din Bucureşti să fie scoasă la licitaţie la începutul lunii august, pentru un preţ de pornire de 882.000 lei (210.000 euro).

Citeşte mai multe despre cum au ajuns românii să renunţe la vile de peste 100.000 de euro în favoarea băncilor pe www.zf.ro

<>