Archive for iulie 7th, 2010
SIF-urile pierd 3,8% la mijlocul zilei
Sursa & Copyright wall-street.ro
Lichiditatea pietei de actiuni la mijlocul zilei era de 4,56 milioane lei (1,07 mil. euro), iar segmenutl de obligatiuni atrasese 1 milion de lei.
Indicele BET, al celor mai lichide zece titluri listate la BVB, pierdea 1,35%, pana la 4.750,12 puncte, in timp ce indicele compozit, BET-C, cobora cu 0,88%, pana la 2.812,43 puncte.
Indicele BET-FI, al celor cinci societati de investitii financiare, se deprecia cu 3,8%, pana la 20.093,69 puncte, iar indicele ROTX, tranzactionat la Bursa din Viena, scadea cu 1,62%, ajungand la 9.811 puncte.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, pierdea 2,03%, la 433 puncte, iar indicele BET-NG, care reflecta evolutia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursa, scadea cu 0,23%, pana la 690,16 puncte.
România, locul doi în lume după uşurinţa cu care se înfiinţează o societate cu capital străin
Sursa & Copyright Mediafax
Indicele privind uşurinţa cu care se înfiinţează o societate străină, care evaluează regimurile de reglementare pentru a întemeia o afacere, este de 89,5 în România şi de 92,1 în Slovacia, în condiţiile în care maximul este 100.
La polul opus faţă de România şi Slovacia, se găsesc state precum Ghana, unde timpul necesar fondării unei afaceri este de 72 de zile, Arabia Saudită şi Angola, în care întemeierea unei firme durează cel mai mult, respectiv 263 de zile, adică aproape nouă luni.
Indicele privind uşurinţa cu care se înfiinţează o societate străină se situează la 76,8 în Europa de Est şi Asia Centrală şi la 64,5 la nivel mondial.
Regiunea Europei de Est şi Asiei Centrale cuprinde Albania, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Georgia, Kazahstan, Kosovo, Kîrgîstan, Macedonia, fosta Republică a Iugoslaviei, Moldova, Muntenegru, Polania, România, Rusia, Serbia, Turcia, Ucraina.
Indicele privind uşurinţa cu care se înfiinţează o societate străină se concentrează pe mai multe zone, precum restricţiile alcătuirii consiliului de directori sau numirii directorilor, cerinţele de a utiliza o a treia parte (consilier, notar, etc.) în timpul procedurilor de înfiinţare a societăţii, restricţii privind deţinerea unui cont bancar în valută, cerinţe minime de capital şi disponibilitatea serviciilor electronice (legislaţie, reglementări, documente şi înregistrare online).
În România, în afară de procedurile impuse pentru o companie autohtonă, companiile mamă care înfiinţează o filială în România trebuie să-şi legalizeze şi să-şi traducă documentele în străinătate. Companiile străine nu au nevoie să obţină o aprobare pentru investiţii.
Legislaţia română, aplicabilă atât investitorilor români, cât şi investitorilor străini, interzice ca o societate cu răspundere limitată cu acţionar unic să fie unica fondatoare şi acţionară a altei societăţi cu răspundere limitată.
Instituţia internaţională menţionează că judecătorul de la Registrul Comerţului trebuie să ţină o audiere publică privind cererea de înregistrare a companiei în termen de 5 zile de la prezentarea documentaţiei necesare.
În România, starea cererii de înregistrare poate fi monitorizată online.
De asemenea, companiile din România pot deschide şi păstra conturi bancare în devize, deşi în practică băncile române oferă servicii doar în anumite devize (inclusiv în euro, dolari americani şi franci elveţieni), iar cerinţa minimă de capital pentru societăţile cu răspundere limitată române şi străine este de 200 de lei.
Acesta este primul raport al Grupului Băncii Mondiale care oferă date obiective referitoare la legile şi reglementările care afectează investiţiile străine directe din 87 de ţări.
Alţi indicatori analizaţi în raportul instituţiei financiare internaţionale sunt gradul în care este permisă deţinerea de către investitori străini din capitalul social, accesul la terenurile industriale şi arbitrajul disputelor comerciale.
În general, investitorii străini au dreptul în România de a investi în proporţie de 100% în orice sector deschis societăţilor private autohtone, excepţia făcând sectoarele de transport aerian naţional şi internaţional, unde participaţia străină la capital este limitată la maximum 49%, ca şi în alte ţări din Uniunea Europeană, pentru investitorii care nu provin din ţări din Zona Economică Europeană.
În ceea ce priveşte accesul la terenurile industriale, indicele accesului la informaţii referitoare la terenuri se plasează în România la 33,3, comparativ cu media din regiune de 50,3 şi cu cea la nivel mondial, de 41,3.
În România, informaţiile referitoare la terenuri pot fi găsite mai ales la cadastru şi la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.
Referitor la arbitrajul disputelor comerciale, indicele uşurinţei acestui proces se situează în România la 75,2, faţă de media europeană de 69,7 şi de cea mondială, de 70,6.
“În România, Codul de Procedură Civilă prevede termene limită stricte pentru durata procedurilor de arbitraj: 5 luni pentru arbitrajele naţionale şi între 10 şi 12 luni pentru arbitrajele internaţionale, cu o perioadă de prelungire de maximum 2 luni la cererea părţilor. Există, de asemenea, termene limită stricte privind prezentarea probelor în timpul arbitrajului. (…) În medie, executarea unei sentinţe arbitrale pronunţate în România durează aproximativ 10 săptămâni, de la depunerea unei cereri pentru un mandat de executare a activelor aferente (presupunând că nu se face apel) şi 11 săptămâni pentru o sentinţă străină”, se menţionează în raport.
Raportul concluzionează că ţările cu indicatori buni în domeniul investiţiilor transfrontaliere au, de asemenea, tendinţa de a atrage mai multe investiţii străine directe în raport cu mărimea economiilor lor şi a populaţiei.
În schimb, ţările cu valori scăzute ale acestor indicatori tind să aibă o rată a corupţiei mai mare, nivele mai înalte de risc politic şi structuri de guvernare mai slabe.
Totuşi, raportul “Investiţii transfrontaliere” nu evaluează toate aspectele mediului de afaceri care sunt importante pentru investitori, cum ar fi securitatea, stabilitatea macroeconomică, mărimea şi potenţialul pieţei, corupţia, nivelul calificărilor, sau calitatea infrastructurii.
Banca Mondială notează că indicatorii oferă un punct de plecare pentru guvernele care doresc să-şi îmbunătăţească competitivitatea investiţională globală.
<>
Microsoft vrea să desfiinţeze un număr redus de posturi începând cu această săptămână
Sursa & Copyright Mediafax
Numărul angajaţilor disponibilizaţi va fi mult mai mic faţă de cel de anul trecut, de 5.000 de persoane. Desfiinţările de posturi din 2009 au fost determinate de problemele economice globale şi reducerea semnificativă a cheltuielilor pentru tehnologie din partea companiilor.
Anul fiscal al Microsoft s-a încheiat la sfârşitul lunii iunie, perioadă în care compania stabileşte obiectivele de investiţii pentru anul următor.
<>
Bani de studii, pentru chirie şi distracţii. Ce bănci mai dau credite pentru studenţi?
Sursa & Copyright Mediafax
Dacă în afară se poartă creditele pentru studenţi, la noi nesiguranţa zilei de mâine şi neîncrederea instituţiilor financiare că un tânăr aflat încă pe băncile facultăţii îşi va găsi un loc de muncă la scurt timp după absolvire fac ca ofertele băncilor să fie doar răzleţe.
Chiar şi pe criză, taxele universităţilor româneşti rămân mari: în medie, 3.000 de lei pe an la universităţile de stat. Iar numărul locurilor pentru care studenţii trebuie să plătească este la multe specializări chiar şi dublu faţă de numărul locurilor bugetate.
Citeşte mai multe despre băncile care acordă credite studenţilor pe www.incont.ro.
<>
Reeşalonarea creditelor nu-i scapă pe patroni de faliment. Companiile aşteaptă ca statul să-şi achite datoriile
Sursa & Copyright Mediafax
Deşi băncile se arată dispuse să reeşaloneze creditele luate de companiile care nu mai au bani să-şi plătească ratele, soluţia nu este îmbrăţişată de toate firmele cu probleme, spun reprezentanţii întreprinzătorilor, care de mult preferă să intre în faliment.
“Mediul de afaceri are de încasat miliarde de lei de la stat. Atunci, de ce ar mai apela la restructurare, când ştiu că nici măcar asta nu le mai poate salva? Doar companiile care au perspective apelează la această soluţie”, a declarat pentru Gândul Florin Pârvu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Citeşte mai multe despre datoriile statului către mediul privat pe www.gandul.info.
<>
