Archive for iulie 6th, 2010
Turcia îndeplineşte mai bine criteriile de adoptare a monedei unice decât ţările din zona euro

Sursa & Copyright Mediafax
Decenii la rând s-a vorbit că Turcia nu este pregătită să adere la Uniunea Europeană, că este prea înapoiată din punct de vedere economic pentru a intra în spaţiul comunitar.
Acest argument nu mai este valabil în condiţiile în care Turcia a devenit o putere economică cu ritm rapid de dezvoltare, cu un grup de companii internaţionale competitive care accesează pieţele de export din Rusia şi Orientul Mijlociu şi atrag totodată investiţii de ordinul miliardelor de dolari.
Multe din statele europene, afectate de îmbătrânirea populaţiei şi nivelul ridicat al datoriilor, vor avea noroc dacă vor obţine o creştere economică de 1% în acest an, în timp ce Turcia a anunţat pentru primul trimestru un avans de 11,4%, al doilea ca mărime la nivel mondial după cel al Chinei.
Evoluţia ridică o întrebare cu totul nouă, şi anume cine are mai mare nevoie de aderarea acestui stat la UE, Turcia sau Europa?
“Vechile puteri pierd din energie, atât economic cât şi intelectual. Turcia este suficient de puternică să se descurce singură”, consideră Vural Ak, în vârstă de 42 de ani, fondator şi director general al companiei de leasing auto Intercity, cea mai mare firmă de profil din Turcia.
Ak conduce un Ferrari, dar acest fapt nu îl împiedică să fie un musulman practicant, să aibă un pasaj din Coran afişat la birou şi să nu consume alcool.
Transformarea este extraordinară pentru economia Turciei care, în urmă cu doar zece ani, avea un deficit bugetar de 16% din PIB şi o inflaţie de 72%.
Schimbarea are legătură cu venirea la putere a premierului Recep Tayyp Erdogan, care a combinat conservatorismul social cu o politică bugetară prudentă, transformând Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (A.K.P.) în cea mai influentă mişcare politică din Turcia de la înfiinţarea republicii.
Evoluţia este atât de mare încât Turcia este mai aproape de respectarea criteriilor de adoptare a euro, dacă va intra vreodată în UE, decât majoritatea economiilor cu probleme care folosesc deja moneda unică, se arată în articol.
Astfel, datoria publică, de 49% din PIB, este cu mult sub plafonul de 60% admis de legislaţia europeană, în timp ce deficitul bugetar poate fi adus cu uşurinţă anul viitor sub pragul de 3% din PIB.
Singurul obiectiv major care mai trebuie îndeplinit este reducerea inflaţiei, în prezent de 8%.
Între cei mai importanţi oameni de afaceri din Turcia se numără Husnu M. Ozyeginm care a devenit cel mai bogat om din Turcia prin vânzarea Finansbank către National bank of Greece, în 2006, iar în prezent investeşte în Est. Noua sa bancă, Eurocredit, obţine 35% din profituri prin operaţiunile din Rusia.
Alţi membri marcanţi ai mediului turc de afaceri sunt Mustafa Latif Topbas, preşedintele fondator al lanţului de magazine cu discount BIM, care a înregistrat cel mai rapid ritm de dezvoltare din ţară între companiile de retail, şi Murat Ulker, aflat la conducerea producătorului de ciocolată şi fursecuri Yildiz Holding, furnizor pe 110 pieţe la nivel mondial.
Cei doi miliardari au legături apropiate cu Erdogan, care a deţinut odată o companie care distribuia produse sub brand Ulker, iar Topbas este un consilier apropiat al premierului.
Exporturile Turciei au crescut în iunie cu 13%, iar ţara are legături economice strânse cu state precum Irak, Iran, Rusia şi Azerbaidjan.
Aceste legături justifică poziţia fermă a Turciei faţă de Israel, dar există temeri că autorităţile de la Ankara ar fi mers prea departe în această direcţie, poate din cauza apropierii alegerilor.
Astfel, tonul agresiv faţă de Israel ar putea contravine doctrinei fondatorului Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk: pace acasă, pace în lume.
<>
FMI, BNR şi CE vor analiza pe 22 iulie la Bruxelles expunerile principalelor nouă bănci din România

Sursa & Copyright Mediafax
“De obicei, băncile au cerut la întâlnirea de evaluare a înţelegerii de la Viena o diminuare a expunerilor, dar până acum nici FMI şi nici BNR nu au fost de acord. Cred că acest scenariu se va repeta”, au explicat sursele citate.
După încheierea acordului de finanţare internaţională cu România, FMI şi Comisia Europeană au obţinut acordul scris al primelor nouă bănci străine în funcţie de activele deţinute în România că îşi vor menţine expunerile la nivelul înregistrat în martie 2009.
De la începutul acestui an, grupurile financiare cu expunere pe regiunea Europei Centrale şi de Est au solicitat o mai mare libertate în a transfera capitalurile între statele din regiune şi colaborare între autorităţile de reglementare din aceste ţări pentru o supraveghere consolidată.
Grupurile mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat, în august 2009, scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea nivelului expunerii pe piaţa românească la nivelul din martie şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%.
Cele nouă bănci s-au mai întâlnit în primăvara acestui an la Atena pentru a aproba continuarea iniţiativei de la Viena.
Acordurile au fost semnate de Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit, care deţin 70% din piaţa din România.
<>
Pacesila, Confident Invest: Piata va ramane la acelasi nivel de nervozitate

Sursa & Copyright wall-street.ro
Lichiditatea pietei de actiuni a urcat la 15,63 milioane lei (3,68 mil. euro), iar rulajul total a fost de 18,75 milioane lei (4,42 mil. euro).
“Volumele de tranzactionare au fost insa destul de reduse si azi si ieri, fiind greu de precizat cu certitudine in ce directie ne aflam. Totusi, piata cred ca ramane la acelasi nivel de nervozitate si in perioada urmatoare”, a declarat Georgiana Pacesila, broker la Confident Invest, pentru Wall-Street.
Indicele BET, al celor mai lichide zece titluri listate la BVB, a coborat cu 0,86%, pana la 4.814,92 puncte, in timp ce indicele compozit, BET-C, a pierdut 0,76%, pana la 2.837,40 puncte.
Indicele BET-FI, al celor cinci societati de investitii financiare, s-a apreciat cu 2,10%, pana la 20.866,52 puncte, iar indicele ROTX, tranzactionat la Bursa din Viena, a pierdut 0,69%, la 9.667,84 puncte.
“De la inceputul anului, SIF-urile au pierdut destul de mult fata de restul pietei si sunt investitori care considera ca nivelurile actuale sunt foarte atractive. In ultimele zile s-a imbunatatit si climatul extern, insa cred ca este doar o urmare fireasca a pesimismului extrem din ultimul timp”, explica Pacesila.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a urcat cu 0,03%, la 441,99 puncte, iar indicele BET-NG, care reflecta evolutia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursa, a coborat cu 1,12%, pana la 691,74 puncte.
Titlurile BRD SocGen (BRD) au atras cea mai mare lichiditate din piata, de 2,94 milioane lei, iar pretul a scazut cu 0,91%, la 10,9 lei, in timp ce actiunile Bancii Transilvania (TLV) au pierdut 2,10%, la 1,4 lei, pe tranzactii de 1,05 milioane lei.
Actiunile SIF Oltenia (SIF5) au urcat cu 3,31%, la 1,25 lei, pe rulaje de 2,71 milioane lei, iar titlurile SIF Moldova (SIF2) au crescut cu 2,60%, la cotatia de 0,985 lei, pe o lichiditate de 1,65 milioane lei.
Din sectorul energetic, actiunile OMV Petrom (SNP) au pierdut 0,34%, la pretul de 0,297 lei, pe schimburi de 1,79 milioane lei, iar titlurile Transgaz (TGN) s-au depreciat cu 2,25%, la 217 lei, pe rulaje de 874.800 lei.
TVA-ul mediu din UE a crescut de la 19% la 21% în numai doi ani

Sursa & Copyright Mediafax
“Statele europene se confruntă cu pieţe panicate. Pe măsură ce mărimea munţilor de datorii de stat devine clară, după ce multe ţări europene au pompat miliarde în băncile care s-au clătinat, ziua judecăţii se apropie. Pieţele obligaţiunilor guvernamentale, unde investitorii sunt tot mai speriaţi, pun presiune pe ţările cu cele mai mari datorii şi cer pachete de austeritate”, se arată într-un comunicat al TMF, firmă specializată în servicii de consultanţă fiscală.
TVA, o taxă facilă, uşor de administrat pentru autorităţi, s-a dovedit a fi cel mai popular remediu fiscal în UE.
Într-o demonstraţie publică a angajamentelor ferme pentru reducerea deficitelor, statele membre s-au întrecut în creşteri ale taxei pe consum, notează compania.
Astfel, Grecia a ridicat TVA de două ori în tot atâtea luni, de la 19% la 23%.
Portugalia a urcat taxa de la 20% la 21%, Spania de la 16% la 18%, Ungaria de la 20% la 25%, Cehia de la 19% la 20%, Finlanda de la 22% la 23% şi, nu în ultimul rând, România a crescut TVA-ul de la 19% la 24%. Marea Britanie are planificată majorarea taxei de la 17,5% la 20%.
<>
Primele produse structurate de la BVB intra de joi la tranzactionare

Sursa & Copyright wall-street.ro
Produsele sunt de natura certificatelor index si a celor turbo si vor avea ca activ suport petrol, aur si indicele DAX, al bursei germane.
Produsele de tip indice emise de Erste Group vor avea ca suport activ indicele DAX (EBDAX) si vor fi fi in euro, iar in cazul instrumentelor pe aur (EBGLD) si petrol – wti light sweet (EBWTI) vor fi in dolari.
In cazul certificatelor turbo, acestea sunt de tip long si au ca activ suport indicele DAX (EBDAXTL1), aur (EBGLDTL1) si petrol (EBWTITL1).
Aceste instrumente vor fi si short tot pe indicele DAX, aur si petrol.
Orarul de tranzactionare a segmentului de produse structurate au acelasi program ca si piata reglementata a BVB.
Blocul de tranzactionare este de 1 unitate, iar pasul de pret este de 0,01.
“Tranzactionarea produselor structurate emise de Erste Group Bank se va ealiza in mod similar cu tranzactionare actiunilor Erste (utilizare conturi globale, mecanism fara prevalidare si prioritate de executie – pret si timp)”, se indica in comunicatul remis de BVB.
Limitele de variatie pentru certificatele indice este de +/- 15%, iar pentru cele turbo de +/- 35%.
Banca Comerciala Romana SA (BCR) va fi intermedia listarea instrumentelor si va fi market-maker (furnizor de lichiditate, n.r.) pe aceste produse.
O alta serie de produse structurate, emise de Raiffeisen Centrobank, au primit aprobarea de principiu de intrare la tranzactionare in ziua de luni.
SIF-urile urca cu 2%

Sursa & Copyright wall-street.ro
Lichiditatea pietei de actiuni la mijlocul zilei era de 6,56 milioane lei (1,54 mil. euro).
Indicele BET, al celor mai lichide zece titluri listate la BVB, castiga 0,27%, pana la 4.864,44 puncte, in timp ce indicele compozit, BET-C, urca cu 0,10%, pana la 2.861,90 puncte.
Indicele BET-FI, al celor cinci societati de investitii financiare, se aprecia cu 2,05%, pana la 20.787,56 puncte, iar indicele ROTX, tranzactionat la Bursa din Viena, crestea cu 0,47%, ajungand la 9.780,82 puncte.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, castiga 0,90%, la 445,84 puncte, iar indicele BET-NG, care reflecta evolutia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursa, scadea cu 0,39%, pana la 696,80 puncte.
Leul continuă să se aprecieze – 4,2393 lei/euro

Sursa & Copyright Mediafax
Comparativ cu paritatea de luni, de 4,2613 lei/euro, cursul de schimb a coborât marţi cu 2,2 bani.
În raport cu moneda americană, BNR a afişat un curs de schimb de 3,3687 lei/dolar, cu 3,14 bani mai mic decât cel precedent, de 3,4001 lei/dolar.
Moneda naţională a început să câştige teren încă din debutul şedinţei de tranzacţionare de marţi, iar cotaţiile au coborât spre 4,24 lei/euro, în condiţiile unor volume foarte reduse de transfer.
Primele cotaţii ale zilei s-au situat la 4,2520 – 4,2550 lei/euro, uşor mai sus faţă de nivelul de la închiderea de luni, de 4,2490 – 4,2520 lei/euro.
Paritatea a început să coboare, pe volume foarte reduse de tranzacţionare, iar în prima oră de tranzacţionare au atins un minim de 4,2380 – 4,2400 lei/euro.
Până la jumătatea şedinţei, paritatea a mai scăzut uşor, până la 4,2365 – 4,2385 lei/euro, iar în jurul orei 13:00 schimburile se realizau la 4,2390 – 4,2400 lei/euro.
Spre finele şedinţei va fi publicat un indice privind încrederea din sectorul serviciilor din SUA, iar dacă estimările, pesimiste, se vor confirma este posibil ca leul să mai piardă din avans, potrivit dealerilor.
Pe piaţa monetară dobânzile au continuat să scadă, astfel că pentru depozitele cu scadenţa la o zi au coborât de la 4,18 – 4,68% la 3,66 – 4,16%, iar ratele pentru plasamentele la o săptămână se situau la 4,99 – 5,49%, de la 5,19 – 5,69% luni.
<>
Bursa de la Bucuresti a deschis pe verde

Sursa & Copyright wall-street.ro
Indicele BET, care arata evolutia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, inregistra o crestere de 1,56%, in jurul orei 11.00, pana la 4.932,08 puncte, iar indicele compozit, BET-C, castiga 1,09%, pana la 2.890,23 puncte.
Indicele BET-FI, al celor cinci societati de investitii financiare (SIF), inregistra cel mai mare avans, de 2,66%, la 20.999,17 puncte, in vreme ce indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, crestea cu 0,03%, la 9.738,08.
Indicele BET-XT, al celor lichide 25 de titluri, crestea cu 1,85%, la 450,01 puncte, iar indicele BET-NG, care reflecta evolutia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursa, castiga 1,10%, pana la 707,28 puncte.
Gheţea, CEC Bank: 25% din companiile cu credite restructurate nu reuşesc să le achite

Sursa & Copyright Mediafax
“Din 100 de credite restructurate de CEC la companii, 25% dintre clienţi nu mai reuşesc să continue, deşi li s-a dat o gură de oxigen. Totuşi, 75% se salvează. La persoane fizice procentul e mult mai bun. Un număr foarte mic de clienţi cărora li s-a dat o gură de oxigen nu reuşesc să mai ţină pasul”, a spus Gheţea la seminarul “Mediafax talks about banking“.
El a arătat că primele şase luni ale acestui an au fost caracterizate de continuarea impactului crizei asupra firmelor şi populaţiei, care s-a simţit şi la nivelul băncilor.
“La companii avem o dezvoltare sau o evoluţie destul de diversă. Asistăm la unele succese înregistrate de unele companii care au reuşit în perioade de criză să găsească acele ieşiri prin găsirea unor produse şi a unor pieţe care, chiar dacă nu mai sunt cele tradiţionale, sunt soluţii pentru supravieţuire”, a adăugat Gheţea.
Totodată, preşedintele CEC Bank a menţionat că este dificil de estimat care va fi profitabilitatea sistemului bancar la finalul primul semestru.
“Poţi să ai rezultate bune, dar în ultima zi să te trezeşti că un mare client vine cu introducerea unei cereri de insolvenţă şi trebuie să faci provizioane mai mari decât ai fãcut în şase luni”, a precizat Gheţea.
<>
Cele mai bune rate la un credit imobiliar de 50.000 de euro

Sursa & Copyright Mediafax
Costul? Trebuie să plăteşti un avans de 5%, taxele notariale (cam 1.000 de euro), comisionul Fondului de Garantare, de 0,49% pe an, comisionul pentru Arhiva Electronică, depozitul colateral format din trei rate lunare şi, eventual, agenţia imobiliară (2-3% din valoarea preţului de cumpărare).
Însă cine are deja o “primă casă” trebuie să apeleze la un credit imobiliar sau ipotecar clasic. E drept, nu la costuri la fel de avantajoase ca cele prin programul guvernamental. În plus, nici avansul nu mai este de doar 5%, ci poate ajunge şi la 35%, aşa cum se întâmplă în cazul creditului ING de Casă Nouă.
Citeşte mai multe despre cele mai bune rate la un credit imobiliar pe www.incont.ro
<>

