PiataBursiera.info

Archive for iulie 3rd, 2010

Sursa & Copyright wall-street.ro

Lichiditatea in ultima zi a saptamanii a fost de 45 milioane lei (10,4 mil. euro) atrasi prin incheierea a 15.300 de contracte, se arata intr-un comunicat al Sibex.

“Campionul cresterilor a fost fara indoiala simbolul DESIF5, speculatorii pe cumparare rotunjindu-si semnificativ conturile. De altfel, aprecierile au determinat si transferuri pe masura, investitorii ruland 11,2 milioane de actiuni ale emitentului SIF Oltenia prin cele 11.203 contracte incheiate pe toate scadentele”, se arata in document.

Intensitatea cea mai mare s-a resimtit pe scadenta septembrie care a atras 93% din volumul mentionat, tranzactiile realizandu-se la preturi intre un minim de 1,16 respectiv un maxim de 1,2595 lei/actiune, pe un culoar de 995 puncte, corespunzator unor castiguri pe cumpararea de pana la 62%.

Si pe scadenta decembrie cumparatorii au avut la indemana un culoar larg, de 949 de puncte, randamentul putand ajunge la 59%. DESIF5 septembrie au inchis la 1,246 lei/actiune, in urcare cu 8,53 %, contractele pe actiunile SIF Oltenia (SIF5) cu scadenta decembrie la 1,251 lei/actiune, in urcare cu 7,38 %.

In ceea ce priveste moneda unica europeana, volatilitatea cursului oficial, care a pierdut aproape 5 bani, respectiv volatilitatea de pe piata interbancara, s-au reflectat si pe futures unde volumul a ajuns la aproape 1.500 contracte, adica 1,5 milioane de euro schimbati intre vanzatori si cumparatori.

“Atractivitatea catre derivatele valutare se datoreaza datorata volatilitatii si oportunitatilor speculative si de hedging pe care investitorii le au pe acest produs la Sibex, cu costuri reduse”, se mai indica in comunicat.

Pentru septembrie, euro a fost cotat la 4,3499 lei, in scadere cu 1,62 bani iar pentru decembrie la 4,383 lei in minus cu 2,1 bani.

Si derivatele pe Dow Jones s-au aflat in prim planul tranzactiilor cu aproape 2.500 de contracte incheiate pana la ora 17:15, pe fondul unei evolutii pozitive, dupa trei zile de scadere.

Pe scadenta septembrie speculatorii au tranzactionat, pana la ora mentionata, pe un culoar de 110 puncte, longerii castigand pana la 24%.

Sursa & Copyright Mediafax

“În pofida unei reduceri semnificative a economiei, autorităţile române au făcut paşi importanţi înspre restaurarea stabilităţii macroeconomice şi atingerea unei ajustări ordonate a dezechilibrelor de dinaintea crizei”, a declarat într-un comunicat John Lipsky, first deputy managing director în cadrul FMI.

El a afirmat că autorităţile şi-au asumat măsuri ambiţioase pentru a contracara slăbirea poziţiei fiscale şi pentru a pregăti terenul pentru o îmbunătăţire sustenabilă a finanţelor puiblice. De asemenea, Lipsky crede că echilibrarea fiscală prin tăierile de cheltuieli şi creşterile de taxe vor ajuta la atenuarea impactului social.

Guvernul s-a angajat în negocierile cu FMI să reducă cheltuielile publice, prin tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor, şi să majoreze veniturile prin majorarea TVA de la 19% la 24%, pentru a se încadra într-un deficit de 6,8% din PIB.

Lipsky a menţionat că autorităţile de la Bucureşti s-au angajat să facă aceste ajustări sustenabile pe termen mediu prin aplicarea de reforme structurale.

“Vor să completeze legea responsabilităţii fiscale recent aprobată cu reforme a sistemului public de pensii şi salarii, reducerile de personal din sectorul bugetar, reforme în domeniul sănătăţii şi finanţelor publice locale, precum şi eforturile de a creşte colectarea”, a adăugat Lipsky.

Totodată, el a precizat că politicile financiare şi monetare ale autorităţilor sunt prudente şi proactive şi ajută la prezervarea stabilităţii financiare în contextul crizei financiare globale.

“Deşi mai este loc de relaxare a politicii monetare, autorităţile sunt precaute, în special ca urmare a incertitudinilor legate de impactul creşterii TVA asupra preţurilor”, menţionează Lipsky.

El crede că autorităţile române vor continua abordarea proactivă în ceea ce priveşte supravegherea şi reglementările sistemului bancar şi vor rămâne vigilente faţă de situaţia regională care nu s-a stabilizat încă, dar şi faţă de incertitudinile legate de calitatea portofoliului de împrumuturi.

Board-ul FMI a aprobat vineri a patra revizuire a acordului stand-by cu România, astfel că va elibera cea de-a cincea tranşă din împrumut, în valoare de 913 milioane de euro, banii urmând să intre cel mai probabil luni în contul Băncii Naţionale a României.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

“Consiliul Director a votat în unanimitate aprobarea celei de-a cincea tranşe pentru România. Semnalul este unul puternic de susţinere a reformelor din România care urmează să fie implementate şi de încredere în modul în care lucrurile se desfăşoară. Board-ul a aprobat şi derogarea cerută de România privind ţinta de arierate”, a declarat pentru MEDIAFAX reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu.

El a arătat că tranşa va fi eliberată cel mai probabil luni sau cel târziu marţi.

Toţi banii vor ajunge la BNR, pentru acoperirea deficitului de balanţă, ceea ce reprezintă un alt semn de normalitate, pentru că fondurile de la FMI de regulă acolo merg, a adăugat Tănăsescu.

El a precizat că virările anterioare de la FMI către bugetul de stat au reprezentat o acţiune proactivă a Fondului, care a procedat similar şi cu alte state în această perioadă de criză, pentru a susţine deficite temporare.

România a încheiat în primăvara anului trecut un acord de finanţare externă cu UE, FMI şi alte instituţii financiare internaţionale, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de euro.

Valoarea totală a finanţărilor virate României de către FMI, în cadrul împrumutului stand-by în sumă de circa 13 miliarde de euro, este de peste 9,2 miliarde de euro, dintre care pentru acoperirea deficitului bugetar s-au utilizat circa 2,2 miliarde de euro, iar diferenţa a intrat în rezervele BNR.

Ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, a declarat marţi că nu s-au făcut progrese în primul semestru privind reducerea nivelului arieratelor statului către firme, astfel că România ar putea cere o nouă derogare de la ţinta stabilită cu FMI la acest indicator.

De la începutul acordului, Guvernul a cerut derogare pentru ţinta de arierate la fiecare evaluare, nereuşind să se încadreze în valorile trimestriale asumate.

O misiune a FMI va sosi în România după data de 20 iulie pentru a evalua performanţele economice ale autorităţilor române pe primul semestru, dar şi pentru a analiza noile prognoze pentru acest an şi anii viitori. Printre indicatorii care vor fi analizaţi se regăseşte şi ţinta privind reducerea arieratele statului către companii.

<>