PiataBursiera.info

Archive for iunie 10th, 2010

Sursa & Copyright Mediafax

HR Club şi Daedalus Millward Brown au realizat, în perioada aprilie – mai, un studiu pe un eşantion de peste 200 de manageri generali şi directori de resurse umane din România, analiza urmărind piaţa resurselor umane în primul trimestru al anului 2010, prin comparaţie cu ultimul trimestru al anului 2009.

“Conform studiului, bugetul mediu alocat activităţilor de dezvoltare şi training este în medie de 1.000 de euro/angajat pe an. Între cele mai utilizate metode de instruire a angajaţilor rămân training-ul intern (86,2%) şi training-ul extern (66,6%), un loc important revenind şi platformelor de e-learning (40,1%). Programele de MBA reprezintă o modalitate restrânsă de dezvoltare a angajaţilor, doar 11,9% dintre companiile respondente investesc în astfel de programe”, se arată într-un comunicat al asociaţiei.

Studiul arată că 87% din bugetul de resurse umane s-a îndreptat cu prioritate către activităţile de training şi dezvoltare profesională, către activităţile de remunerare şi cele de recrutare. De asemenea, analiza arată că bugetul mediu administrat de departamentul de resurse umane se situează între 10.000 de euro şi 20.000 de euro (15% dintre respondenţi), cu un maximum de 50.000 de euro (18% dintre respondenţi).

Majoritatea organizaţiilor s-au orientat către motivarea non-financiară a angajaţilor şi au optat pentru asigurarea unui mediu de lucru plăcut (45,6%), recunoaşterea oficială a meritelor angajaţilor lor (30%), întâlniri formale cu managementul de vârf al organizaţiei şi activităţi de învăţare şi dezvoltare (36%). De asemenea, aşa cum se arată în studiu, 43,6% dintre companii au promovat 5% dintre angajaţi în primul trimestru al acestui an.

Dintre companiile respondente, au existat diferite abordări în planurile de recrutare pentru primul trimestru din acest an faţă de finele anului 2009. Cele mai căutate poziţii au fost cele de specialist (66,2%), urmate de angajaţii entry level (42,5%) şi middle level (40,4%). Dintre companiile respondente, 21,4% au căutat seniori în primul trimestru.

Recrutarea externă reprezintă principala sursă de atragere a noilor angajaţi pentru poziţii de entry level, iar companiile apelează la site-urile de recrutare (86,9%), aplicaţiile directe şi recomandările angajaţilor (71%), în timp ce târgurile de job-uri (23,4%) ocupă ultimele poziţii în obişnuinţele de recrutare ale companiilor din România.

Angajatorii se uită în piaţă când vine vorba de recrutarea specialiştilor. Recrutarea externă (17,1%) este o practică mai des utilizată decât recrutarea internă (13,6%). Experienţa anterioară (86,5%), abilităţile practice (57,4%) şi compatibilitatea cu cultura organizaţională (42,1%) reprezintă principalele criterii de decizie ale angajatorului.

Managementul de mijloc este recrutat exclusiv din surse externe companiei, iar în recrutarea pentru managementul de vârf companiile se bazează cel mai mult pe head-hunter-i.

<>

Sursa & Copyright wall-street.ro

Lichiditatea pietei de actiuni a urcat usor, pana la 15,23 milioane lei (3,62 mil. euro).

“Motiunea de cenzura ii face pe investitori sa fie mai precauti, iar cei care cumpara o fac pe anumite informatii din piata. Daca motiunea de cenzura va trece si Guvernul va cadea vom vedea scaderi in piata, insa amplitudinea deprecierilor va fi data si de evolutia pietelor externe”, a declarat pentru Wall-Street Marcel Murgoci (foto), director de tranzactionare la Estinvest.

Motiunea de cenzura va fi introdusa de ordinea de zi a Parlamentului in data de 15 iunie. Pentru a fi adoptata, motiunea are nevoie de 236 de voturi, in timp ce opozitia are 213 parlamentari.

Indicele BET, al celor mai lichide zece titluri listate la BVB, a urcat cu 0,46%, pana la 4.777,74 puncte, in timp ce indicele compozit, BET-C, a castigat 0,35%, pana la 2.858,06 puncte.

Indicele BET-FI, al celor cinci societati de investitii financiare, s-a apreciat cu 1,40%, pana la 19.247,30 puncte, iar indicele ROTX, tranzactionat la Bursa din Viena, a crescut cu 1%, ajungand la 9.689,18 puncte.

Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a urcat cu 0,76%, la 433,19 puncte, iar indicele BET-NG, care reflecta evolutia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursa, a castigat 0,43%, pana la 682,56 puncte.

Rulajele realizate pe BVB se reduc

Cel mai mare rulaj din piata a fost atras de actiunile BRD SocGen (BRD), de 3,42 milioane lei, in timp ce pretul a coborat cu 0,88%, la 11,3 lei. Pe de alta parte, titlurile Bancii Transilvania (TLV) au crescut cu 2,84%, la 1,45 lei, pe schimburi de 861.500 lei.

Titlurile SIF Oltenia (SIF5) au urcat cu 2,55%, la 1,11 lei, pe o lichiditate de 3,43 milioane lei, iar actiunile SIF Moldova (SIF2) au castigat 2,33%, la pretul de 0,88 lei, pe rulaje de 1,28 milioane lei.

Desi in prima zi de tranzactionare, BVB a atras cel mai mare rulaj din piata, de 9,91 milioane lei, valoarea schimburilor inregistreaza un declin. Astfel, in ultima sedinta actiunile Bursei de Valori Bucuresti (BVB) au castigat 3,47%, la 26,8 lei, pe o lichiditate de 762.300 lei. .

Din sectorul energetic, actiunile OMV Petrom (SNP) au crescut cu 0,71%, la 0,285 lei, pe tranzactii 1,29 milioane lei lei. Titlurile au fost cele mai tranzactionare din piata, fiind schimbate 4,2 milioane de actiuni.

Sursa & Copyright wall-street.ro

Lichiditatea pietei de actiuni a urcat usor, pana la 15,23 milioane lei (3,62 mil. euro).

Indicele BET, al celor mai lichide zece titluri listate la BVB, a urcat cu 0,46%, pana la 4.777,74 puncte, in timp ce indicele compozit, BET-C, a castigat 0,35%, pana la 2.858,06 puncte.

Indicele BET-FI, al celor cinci societati de investitii financiare, s-a apreciat cu 1,40%, pana la 19.247,30 puncte, iar indicele ROTX, tranzactionat la Bursa din Viena, a crescut cu 1%, ajungand la 9.689,18 puncte.

Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a urcat cu 0,76%, la 433,19 puncte, iar indicele BET-NG, care reflecta evolutia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursa, a castigat 0,43%, pana la 682,56 puncte.

Cel mai mare rulaj din piata a fost atras de actiunile BRD SocGen (BRD), de 3,42 milioane lei, in timp ce pretul a coborat cu 0,88%, la 11,3 lei. Pe de alta parte, titlurile Bancii Transilvania (TLV) au crescut cu 2,84%, la 1,45 lei, pe schimburi de 861.500 lei.

Titlurile SIF Oltenia (SIF5) au urcat cu 2,55%, la 1,11 lei, pe o lichiditate de 3,43 milioane lei, iar actiunile SIF Moldova (SIF2) au castigat 2,33%, la pretul de 0,88 lei, pe rulaje de 1,28 milioane lei.

Actiunile Bursei de Valori Bucuresti (BVB) au atras o lichiditate de 762.300 lei, iar cotatia finala a urcat cu 3,47%, pana la 26,8 lei.

Din sectorul energetic, actiunile OMV Petrom (SNP) au crescut cu 0,71%, la 0,285 lei, pe tranzactii 1,29 milioane lei lei. Titlurile au fost cele mai tranzactionate din piata, fiind schimbate 4,2 milioane de actiuni.

Sursa & Copyright Mediafax

Companii deţinute integral sau parţial de cele două grupuri au emis în total 235 de milioane de tone de dioxid de carbon, peste volumul total provenit din Scandinavia în 2009.

Emisiile colective ale Norvegiei, Danemarcei, Suediei şi Finlandei au totalizat anul trecut circa 234 milioane de tone, potrivit estimărilor Reuters.

RWE, cel mai mare producător de energie din Germania, conduce acest top, cu emisii de 141 milioane tone de dioxid de carbon, cu cinci milioane sub nivelul din 2008.

E.ON a emis 94 milioane tone, cu 14 milioane tone sub volumul din 2008 şi se află pe locul doi, iar compania suedeză Vattenfall s-a plasat pe poziţia a treia, cu 91 milioane tone, potrivit raportului.

Cele trei companii, care operează în cadrul mecanismului european de tranzacţionare a certificatelor pentru emisii de dioxid de carbon, au avut în 2009 cel mai mare deficit de astfel de permise.

RWE a primit anul trecut 89 de milioane de certificate, astfel încât grupul a fost nevoit să cumpere 52 milioane de astfel de credite.

E.ON a trebuit să cumpere 18 milioane de certificate, iar Vattenfall 29 de milioane.

Preţul certificatelor pentru emisii de dioxid de carbon a atins anul trecut o medie de 13,37 euro tona, în prezent fiind tranzacţionate la circa 15,8 euro.

Producătorii europeni de oţel au avut în 2009 cel mai mare surplus de certificate, în frunte cu ArcelorMittal, Corus (deţinut de Tata Steel) şi ThyssenKrupp.

Carbon Market Data a efectuat aceste calcule la nivel de grupuri şi a luat în considerare participaţiile minoritare şi majoritare deţinute de acestea la alte companii incluse în mecanismul european al tranzacţiilor cu emisii poluante.

<>

Sursa & Copyright wall-street.ro

Din grupul tarilor dezvoltate G7, Germania si Canada se afla la o distanta de 6% fata de maximele, in timp ce Statele Unite ale Americii mai au de recuperat circa 13%.

Desi Romania se afla aproape la finalul clasamentului, cu o depreciere de 22,73% a indicelui BET fata de maximele ultimelor 12 luni, are o evolutie mai buna decat bursele din Ucraina (-26,98%), Bulgaria (-27,79%), dar una mai slaba decat Ungaria (-18,73%).

Din grupul BRIC, India mai are de recuperat 7,70% pentru a atinge din nou maximele, in timp ce China are cea mai slaba perfomanta dintre tarile acestui grup, cu o scadere de 25,71% fata de cele mai ridicate valori ale ultimelor 52 de saptamani.

Sursa: Bespoke Investment Group

Sursa & Copyright wall-street.ro

Cei doi au fost alesi de catre institutie ca administratori provizorii la inceputul lunii mai.

Ceilalti membri ai consiliului de administratie ai Depozitarului Central sunt Ovidiu Serghiu Pop, presedinte, Stere Farmache, vicepresedinte, Dana Mirela Ionescu, secretar general, si membrii Rares Nilas, Adrian Manaila, Cecilia Manta si Carmen Dumitrescu.

Depozitarul Central a obtinut un profit de 2,1 milioane lei in 2009 si venituri totale de 17 milioane lei.

Sursa & Copyright Mediafax

“Avansul consumului a fost susţinut şi de sectorul casnic şi de cel industrial. În ultimele două luni consumul a stat pe sectorul industrial”, a spus Băicuşi, într-o conferinţă de presă.

El a adăugat că o eventuală majorare a taxelor şi impozitelor va avea ca efect o reducere a cosnumului de energie, dar măsurile de austeritate adoptate deja de Guvern nu vor avea un impact semnificativ asupra acestui indiscator.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în primele patru luni consumul final de electricitate a crescut cu 3,8%, la 17,23 miliarde KWh.

<>

Sursa & Copyright wall-street.ro

Lichiditatea pietei de actiuni la mijlocul zilei era de 10,42 milioane lei (2,46 mil. euro).

Indicele BET, al celor mai lichide zece titluri listate la BVB, urca cu 1,09%, pana la 4.807,36 puncte, in timp ce indicele compozit, BET-C, castiga 1%, pana la 2.876,59 puncte.

Indicele BET-FI, al celor cinci societati de investitii financiare, se aprecia cu 1,16%, pana la 19.201,58 puncte, iar indicele ROTX, tranzactionat la Bursa din Viena, castiga 1,61%, ajungand la 9.747,33 puncte.

Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, crestea cu 1,23%, la 435,21 puncte, iar indicele BET-NG, care reflecta evolutia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursa, se aprecia cu 1,17%, pana la 687,59 puncte.

Sursa & Copyright Mediafax

Deşi experţii BM consideră că o soluţionare graduală, lină, a crizei din zona euro este cel mai probabil scenariu, aceştia nu exclud posibilitatea unei “ajustări dezordonate”, cu un impact sever atât pentru cele cinci state europene dezvoltate aflate în dificultate prin prisma datoriilor ridicate (Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda şi Italia), cât şi pentru economiile în dezvoltare din regiune.

Însă, chiar şi în cazul scenariului optimist, statele în tranziţie şi regiunile care au legături financiare şi economice strânse cu aceste cinci ţări s-ar putea confrunta cu “repercusiuni importante”, notează BM în raportul Perspective Economice Globale 2010.

În timp ce multe dintre statele sărace din Europa, Asia Centrală şi Africa sunt expuse în principal pe canalul exporturilor, fiind neclar dacă vor găsi alte pieţe de desfacere în eventualitatea adâncirii crizei din zona euro, pentru mai multe ţări principalul factor de risc vine din zona financiară.

“Într-o situaţie de risc sunt de asemenea şi ţările ale căror sectoare financiare sunt strâns legate de aceste state cu grade ridicate de îndatorare. Albania, Bulgaria, România şi Serbia sunt economii care au beneficiat în trecut de fluxuri masive de capital de la instituţiile financiare elene”, notează BM.

În mod similar, băncile din Spania şi Portugalia au investit masiv în America Latină.

“Per total, sectoarele public şi privat din America Latină au împrumutat 320 miliarde de dolari, sau 8% din PIB, în timp ce Europa emergentă datorează circa 400 miliarde de dolari, sau 13% din PIB”, precizează experţii Băncii Mondiale.

Criza datoriilor de stat din zona euro a început la sfârşitul anului trecut în Grecia, după ce Guvernul elen a anunţat un deficit bugetar de peste 13% din PIB pentru anul 2009, cu mult peste estimările înaintate de cabinetul anterior către autorităţile UE, în contextul unei datorii publice apropiate de 120% din PIB, sau peste 265 miliarde euro.

Costurile de finanţare suportate de Guvernul elen au crescut puternic în primele luni ale acestui an, iar ulterior criza s-a extins şi către alte ţări cu datorii şi deficite mari din zona euro, investitorii cerând dobânzi tot mai mari acestor state şi manifestând tot mai puţină încredere.

Astfel, multe din zona euro au adoptat rapid planuri de reducere a deficitului bugetar, care cuprind numeroase măsuri de austeritate întâmpinate cu proteste de populaţie şi cu pesimism de analişti, care sunt sceptici în privinţa soluţionării crizei şi consideră că restrângerea cheltuielilor publice va afecta negativ relansarea economică regională şi globală.

În raportul prezentat joi, Banca Mondială avertizează că o criză de încredere, un default (intrarea în incapacitate de plată) sau o restructurare masivă a datoriilor uneia dintre cele cinci state din zona euro aflate în dificultate ar putea avea consecinţe serioase pentru economia globală, atât din cauza recesiunii profunde în care s-ar adânci ţara respectivă, cât şi prin prisma potenţialelor efecte de domino ale unui default asupra situaţiei financiare a băncilor creditoare din întreaga lume.

<>

Sursa & Copyright wall-street.ro

Indicele BET, al celor mai lichide zece titluri listate la BVB, scade cu 0,04%, pana la 4.753,90 puncte, in timp ce indicele compozit, BET-C, pierde 0,60%, pana la 2.831,09 puncte.

Indicele BET-FI, al celor cinci societati de investitii financiare, se deprecia cu 0,44%, pana la 18.898,95 puncte, iar indicele ROTX, tranzactionat la Bursa din Viena, urca cu 0,09%, ajungand la 9.602,14 puncte.

Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, scadea cu 0,50%, la 427,74 puncte, iar indicele BET-NG, care reflecta evolutia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursa, castiga 0,15%, pana la 680,63 puncte.