Archive for iunie 1st, 2010
Companiile străine rămân interesate de investiţii în producţia de energie în ţări ca România
Sursa & Copyright Mediafax
După decenii în care nu s-a investit în producţia de energie, aceste state intensifică eforturile de a creşte capacitatea de generare pentru a acoperi cererea locală şi eventual pentru a sprijini creşterea economică prin exporturi.
Provocarea este, însă, renunţarea la controlul statului în sectorul producţiei, folosit timp îndelungat ca metodă de limitare a preţurilor şi asigurare a stabilităţii sociale.
Companiile străine au luat în vizor toate ţările din Balcani, dar pentru mulţi România oferă cele mai multe oportunităţi, din cauza localizării strategice şi a unei pieţe cu potenţial important de creştere.
România intenţionează să-şi modernizeze capacităţile de producţie de energie, deţinute în cea mai mare parte de stat, după ani de întârzieri repetate, dar acest lucru va fi posibil doar cu ajutorul investiţiilor străine.
“Sunt puţine ţări în regiune care au aceleaşi avantaje ca România. Ţara dispune de propriul petrol, gaz, cărbune, potenţial enorm pentru energie regenerabilă şi este localizată strategic în regiune cu legături la alte pieţe. Există, însă, un climat prietenos pentru investitori în România în acest moment? Din păcate nu”, consideră Frank Hajdinjak, şeful diviziei din România a E.ON.
Această situaţie nu a oprit venirea unor companii, dar analiştii şi investitorii consideră că pentru a atrage un flux constant de fonduri guvernele trebuie să crească transparenţa preţurilor, să grăbească aprobarea proiectelor şi să clarifice incertitudinile legislative.
Criza datoriilor din Europa a amplificat temerile privind recuperarea economică a regiunii, însă statele balcanice nu au altă variantă decât să continue, întrucât costurile de finanţare ar putea creşte, iar necesitatea dezvoltării infrastructurii este critică, notează analiştii.
“Companiile pot amâna proiecte câteva luni şi ar putea dura mai mult până să acopere costurile, dar nevoia de dezvoltare a infrastructurii în regiune este atât de mare încât vor continua”, a afirmat Michael LaBelle, analist independent pe domeniul energetic.
Pieţele mari şi resursele bogate au atras investitorii în Balcani, unde cererea este estimată să depăşească producţia în următorii ani.
România negociază în prezent parteneriate public-private în valoare de circa trei miliarde de euro, potrivit ministrului Economiei, Adriean Videanu, suplimentar faţă de pregătirile pentru construcţia a două noi reactoare nucleare. Singura centrală nucleară din România se află la Cernavodă, iar cele două reactoare au asigurat 21% din necesarul de electricitate al ţării în 2009. Autorităţile intenţionează să construiască la Cernavodă alte două reactoare.
Între investitorii interesaţi de dezvoltarea de proiecte în România se numără Enel, CEZ, GDF Suez, AES Corporation, China National Electric Equipment Corporation şi compania japoneză Itochu.
România vrea să obţină 1-2 miliarde de euro şi din vânzarea sau listarea, în 2010 şi 2011, a pachetelor minoritare la companiile energetice. Bulgaria atrage, de asemenea, un interes considerabil în domeniul energiei regenerabile, potrivit analizei Reuters, ca urmare a programelor de sprijinire a proiectelor.
CEZ construieşte un parc eolian de un miliard de euro în sudul României, iar Iberdrola Renovables a anunţat că va opera în România cel mai mare parc eolian din lume pnă în 2017.
Şi alte state balcanice speră să atragă fonduri în domeniul energiei, notează Reuters.
Serbia caută parteneri strategici pentru a investi nouă miliarde de euro în diferite proiecte energetice în următorii cinci ani, în timp ce Bosnia-Herţegovina a anunţat că vrea să atragă fonduri de 2,2 miliarde de dolari pentru sectorul energetic.
În Albania, compania austriacă EVN şi norvegienii de la Statkraft vor construi trei hidrocentrale în valoare de 950 de miloane de euro, după ce premierul a invitat companiile străine să dezvolte proiecte în domeniu.
<>
SIF-urile scad cu 2,47%
Sursa & Copyright wall-street.ro
Lichiditatea pietei de actiuni s-a redus usor la 11,79 milioane lei (2,81 mil. euro).
Indicele BET, al celor mai lichide zece titluri listate la BVB, a coborat cu 1,82%, pana la 4.845,35 puncte, in timp ce indicele compozit, BET-C, a pierdut 1,60%, pana la 2.905,02 puncte.
Indicele BET-FI, al celor cinci societati de investitii financiare, s-a depreciat cu 2,47%, pana la 19.747,98 puncte, iar indicele ROTX, tranzactionat la Bursa din Viena, a scazut cu 2,27%, ajungand la 9.970,18 puncte.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a pierdut 1,89%, la 443,32 puncte, iar indicele BET-NG, care reflecta evolutia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursa, a coborat cu 1,58%, pana la 684,87 puncte.
Titlurile SIF Oltenia (SIF5) au atras cea mai mare lichiditate din piata, de 3,73 milioane lei, iar pretul a scazut cu 3,48%, la 1,1 lei. De asemenea, actiunile SIF Moldova (SIF2) au pierdut 3,85%, la pretul de 0,875 lei, pe rulaje de 2,27 milioane lei.
Actiunile BRD SocGen (BRD) au coborat cu 0,81%, la 12,2 lei, pe schimburi de 1,79 milioane lei, in timp ce titlurile Bancii Transilvania (TLV) au inregistrat o depreciere de 2%, la 1,47 lei, pe rulaje de 395.500 lei.
Din sectorul energetic, actiunile OMV Petrom (SNP) s-au depreciat cu 1,02%, la pretul de 0,29 lei, pe rulaje de 409.000 lei, iar titlurile Condmag (COMI) au pierdut 1,35%, la cotatia de 0,73 lei, pe o lichiditate de 299.100 lei.
In sedinta de astazi doar doua actiuni au inchis in urcare Ves Sighisoara (VESY), cu o crestere de 6,19%, si Farmaceutica Remedia (RMAH), cu o apreciere de 0,57%.
Listarea Bursei de Valori – Peste o saptamana
Sursa & Copyright wall-street.ro
Dupa ce a primit avizul Consiliului Bursei pentru aceasta operatiune, pana la listarea Bursei mai este doar o saptamana.
Desi listarea nu se va realiza printr-un IPO, ci prin intermediul unei oferte secundare de vanzare, Bursa ca operator de piata va castiga un nou emitent si capitalizare in plus.
Citeste cum vad specialistii urmatorul emitent de pe bursa locala.
Bursa de Valori Bucuresti este componenta centrala a grupului BVB, ce mai include si Depozitarul Central, Casa de Compensare Bucuresti, Fondul de Compensare a Investitorilor si Institutul de Guvernanta Corporativa. Primele trei sunt controlate de BVB in proportie de 66,80%, 52,51%, si respectiv 56,93%.
Veniturile totale ale operatorului de piata au scazut cu 17,5% in 2009 fata de 2008 si de 45,9% in 2008 fata de anul precedent, aceasta evolutie fiind cauzata, in principal, de scaderea valorii totale anuale tranzactionate prin sistemele BVB.
Vlădescu renunţă la Dan Bittman
Sursa & Copyright Mediafax
Patru din cele opt posturi de consilieri personali de la cabinetul minstrului au fost restructurate, ca urmare a măsurilor de austeritate asumate de Guvern, potrivit unui ordin al ministrului Finanţelor.
Cei opt consilieri au avut în luna aprilie venituri cuprinse între 2.002 lei şi 6.987 lei, potrivit informaţiilor prezentate de instituţie.
Bittman, membru al formaţiei Holograf, a fost numit în luna ianuarie în funcţia de consilier al ministrului Finanţelor Publice pe probleme privind imaginea instituţiei în rândul populaţiei.
El a anunţat în luna aprilie că şi-a donat toate salariile pe care le-a primit din momentul în care a acceptat funcţia de consilier al ministrului unor familii aflate în dificultate.
<>
SIF-urile pierd 3,4% la mijlocul zilei
Sursa & Copyright wall-street.ro
Lichiditatea pietei de actiuni la mijlocul sedintei de tranzactionare era de 6,87 milioane lei (1,64 mil. euro).
Indicele BET, al celor mai lichide zece titluri listate la BVB, scadea cu 2,03%, pana la 4.834,98 puncte, in timp ce indicele compozit, BET-C, pierdea 2,24%, pana la 2.886,17 puncte.
Indicele BET-FI, al celor cinci societati de investitii financiare, se deprecia cu 3,40%, pana la 19.561,23 puncte, iar indicele ROTX, tranzactionat la Bursa din Viena, scadea cu 1,91%, ajungand la 10.006,37 puncte.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, cobora cu 2,52%, la 440,45 puncte, iar indicele BET-NG, care reflecta evolutia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursa, pierdea 1,72%, pana la 683,89 puncte.
Dow Jones la Sibiu – Evolutie in crestere si luna trecuta
Sursa & Copyright wall-street.ro
Participantii care au tranzactionat pe piata DEDJIA_RON au incheiat 35.820 contracte, volum in crestere cu 27,5 % comparativ cu luna aprilie, media zilnica fiind de 1791 contracte.
Cea mai mare pondere din volumul mentionat a revenit scadentei iunie, cu 33.444 contracte.
Valoarea transferurilor cu DEDJIA_RON s-a ridicat la 375,5 milioane lei. Cea mai buna sedinta, cu un total de 3116 contracte futures Dow Jones, a fost inregistrata in 10 mai.
„Ne bucura foarte mult faptul ca acest produs lansat in urma cu doar patru luni inregistreaza un asemenea succes in randul investitorilor si suntem incantati de rezultatele colaborarii cu Dow Jones Indexes si CME Group in cadrul acestui proiect”, a declarat Darius Cipariu (foto), director adjunct Sibex.
Interesul pentru contractul futures pe Dow Jones a crescut si in contextul corelarii puternice cu piata americana, unde cel mai urmarit indice de pe glob a avut o evolutie puternic descendenta, soldata cu cea mai mare scadere din februarie 2009. La Sibex, de-a lungul lunii mai, cotatia DEDJIA_RON cu scadenta iunie a pierdut 983 de puncte, ceea ce inseamna, la o marja medie de 400 lei/contract, un randament pe vanzare de pana la 245%.
„Avand in vedere faptul ca doar un sfert din investitorii activi pe piata Sibex au tranzactionat in luna mai pe contractul DEDJIA, sunt foarte optimist in ceea ce priveste viitorul acestui produs, si cred ca, in cursul acestui an, vom atinge un volum de 5000 contracte/zi”, a mai spus Cipariu.
In acelasi timp, un avantaj suplimentar pentru cei interesati de acest produs este prezenta market-makerului care a avut o contributie esentiala la cresterea rulajelor pe acest contract.
La Sibex, derivatul pe Dow Jones de tranzactioneaza conform unui program prelungit pana la ora 19:00, participantii avand posibilitatea de a tranzactiona pe o perioada extinsa de timp, simultan cu pietele de pe Wall-Street.
Contractul futures in lei pe Indicele Dow Jones Industrial Average DJIA este disponibil pe platforma de tranzactionare a bursei sibiene din 22 ianuarie 2010, Sibex obtinand un contract de sublicentiere de la CME Group, care detine licenta exclusiva pentru acest contract futures.
De la lansare, noul produs a avut o evolutie spectaculoasa ajungand pana pe locul secund in topul general de lichiditate al bursei sibiene, cu 82.783 de contracte realizate.
Valentin Ionescu: Situatia pietelor financiare este similara cu cea din 2008
Sursa & Copyright wall-street.ro
Per ansamblu, anul acesta nu pare a fi unul linistit pe pietele financiare, iar 2-3 saptamani mai calem, in iulie – august, ar fi o minune, crede Valentin Ionescu.
Revenirea de saptamana trecuta a fost o scurta pauza a trendului descrescator, pietele fiind impulsionate usor de anuntul Chinei ca nu va vinde euro-bondurile detinute.
“Ce se intampla acum pe piete este similar cu 2008. Avem un alt credit squeeze, imprumuturile au scazut datorita lipsei de incredere, emiterea de noi bonduri este in scadere datorita retragerii cumparatorilor. Investitorii ar trebui sa realizeze ca pietele acum nu mai sunt in stransa dependenta de rezultatele companiilor, ci a disponibilitatilor de credit, ceea ce practic controleza activitatea economica”, a declarat Ionescu, pentru Wall-Street.
El compara situatia actuala a pietelor financiare cu un uragan, din cauza volatilitatii excesive.
”Pe analiza tehnica de pe marile piete se pot vedea serii de lower lows & lower highs si un foarte pregnant bearish (in scadere). Head & Shoulders este foarte clar. De aceea, prefer investitiile pe termen scurt sau foarte scurt. Indicat este intraday sau cel mult over the night, doar in pietele in care iti permite volumul (mare) si costurile (mici)”, a explicat Ionescu.
Despre Romania, in particular, acesta nu vede o asezare a lucrurilor pe un anumit trend.
"Exista incertitudine la nivel de politici economice-sociale, ceea ce dezorienteaza investitorii. Interesante raman in continuare SIF-urile in vederea maririi pragului si Fondul Propietatea. Pe mari corectii este de intrat, se poate face un bun trading pe termen scurt”, a mai spus acesta.
O noua zi de scaderi pe Bursa
Sursa & Copyright wall-street.ro
Indicele BET, al celor mai lichide zece titluri listate la BVB, cobora cu 1,18%, pana la 4.876,64 puncte, in timp ce indicele compozit, BET-C, pierde 0,76%, pana la 2.929,70 puncte.
Indicele BET-FI, al celor cinci societati de investitii financiare, se deprecia cu 2,27%, pana la 19.789,86 puncte, iar indicele ROTX, tranzactionat la Bursa din Viena, scadea cu 0,93%, ajungand la 10.106,54 puncte.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, cobora cu 1,39%, la 445,57 puncte, iar indicele BET-NG, care reflecta evolutia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursa, cobora cu 0,65%, pana la 691,29 puncte.
Gruia Stoica preia cu 13 milioane euro "CFR Marfă" din Muntenegru
Sursa & Copyright Mediafax
“Am fost acceptaţi pentru preluarea companiei de stat Montecargo. Dacă ne vor fi acceptate condiţiile de cumpărare, vom prelua compania”, a declarat omul de afaceri Gruia Stoica, proprietarul GFR, care a avut anul trecut o cifră de afaceri de 101 milioane euro şi un profit net de 7,2 mil. euro, scrie Ziarul Financiar în ediţia de marţi.
Montecargo a rulat anul trecut o cifră de afaceri de 5,7 milioane de euro şi a transportat 844.000 de tone de marfă, potrivit site-ului indecon.de, ce oferă informaţii legate de privatizarea companiei.
Mai mult, compania operează 713 vagoane şi 17 locomotive.
Spre comparaţie, CFR Marfă operează 850 de locomotive şi aproape 42.000 de vagoane de marfă.
“Preţul acţiunilor pe care le vom cumpăra de la Montecargo se ridică la 2 mil. euro, datoriile pe care le vom acoperi sunt de 6 mil. euro, iar investiţiile pe care le vom realiza se ridică la 4-5 mil. euro”.
Gruia Stoica, care controlează grupul Grampet, a investit în ultimii ani milioane de euro în sectorul feroviar prin achiziţia mai multor companii din străinătate.
Anul trecut a cumpărat o fabrică de vagoane din Ungaria.
Mai mult, Grampet mai deţine participaţii majoritare la două firme de transport feroviar din Ungaria şi Bulgaria.
GFR este deţinută cu un pachet de 50,45% de Grampet SA, cu 26,1% de Vasile Didilă, cu 14,1% de Rapid Com (deţinută de Vasile Didilă) şi cu 9% de compania Turnoprest (deţinută de Vasile Didilă). Gruia Stoica şi Vasile Didilă sunt din comuna Brăhăşeşti, localitatea Toflea (Galaţi).
Compania Grup Feroviar Român (GFR), cel mai mare operator privat feroviar de pe piaţa românească, controlată de omul de afaceri Gruia Stoica, a în registrat în primele cinci luni din acest an
un avans de 10% al cifrei de afaceri, bugetul din 2010 fiind construit pe o creştere cu 14%, la aproape 115 milioane de euro.
“În primele cinci luni ale anului curent, compania a înregistrat o creştere cu aproximativ 10% a cifrei de afaceri, nefiind afectată de criza financiară, deoarece s-au luat măsurile de rigoare la momentul oportun”, a declarat Gruia Stoica.
Stoica, unul dintre cei mai discreţi antreprenori români, şi-a clădit businessul în industria căilor ferate, el fiind şi proprietarul companiei specializată în repararea vagoanelor de călători şi marfă Remar Paşcani (RMAR), dar şi a altor companii.
Operatorul feroviar privat GFR a încheiat anul trecut cu un profit net de 10,3 mil. lei (2,5 mil. euro), faţă de nivelul de 26,2 mil. lei (7,1 mil. euro) anul anterior, potrivit reprezentanţilor companiei.
Pe piaţa transportului feroviar de mărfuri, GFR concurează cu compania de stat CFR Marfă, dar şi cu companiile private Servtrans şi Unifertrans.
“Resursele necesare continuităţii Grupului Feroviar Român au fost deja asigurate pentru următorii trei – cinci ani prin încheierea unor contracte a căror derulare aduce 70% din cifra de afaceri a companiei”, a declarat Gruia Stoica.
În aprilie anul acesta, GFR a semnat un contract pe trei ani de transport ţiţei şi gazolină pentru compania de stat Conpet Piteşti, valoarea contractului atribuit prin licitaţie deschisă fiind de 49 mil. euro.
Printre clienţii operatorului privat feroviar se mai numără Compania Naţională a Huilei, Holcim, ArcelorMittal Galaţi, Petrom, Shell Gaz România şi Rafo, potrivit datelor de pe site-ul companiei.
“Ponderea contractelor încheiate cu statul este de 10% în totalul contractelor pe care le are compania GFR. Cele mai multe contracte le încheiem cu companiile private”, a spus omul de afaceri.
Grup Feroviar Român, care operează cu 2.300 de vagoane (din care 1.200 proprii) şi 100 de locomotive (din care 75 proprii), este controlată de compania Grampet.
Grupul Grampet mai include, pe lângă transportatorul feroviar de marfă Grup Feroviar Român, fabrica de reparaţii vagoane Remar Paşcani şi companiile Reva din Simeria, judeţul Hunedoara sau Turist
Semenic.
<>
Războiul preţurilor de pe piaţa TV: operatorii dau şi un an de servicii gratuite
Sursa & Copyright Mediafax
Cea mai recentă mutare aparţine UPC, care stabileşte pe piaţă un nou etalon în ofertele promoţionale: un an de servicii gratuite. Campania promoţională a UPC, numărul doi pe piaţa TV din România, vine ca răspuns la o altă ofertă de o agresivitate fără precedent a RCS&RDS şi are drept miză principală retenţia celor aproximativ 800.000 de clienţi ai serviciilor de cablu analogic.
Citeşte mai multe despre ofertele operatorilor de servicii TV pe www.zf.ro.
<>
