PiataBursiera.info

Archive for mai, 2010

Sursa & Copyright wall-street.ro

Bursa de Valori Bucuresti a incheiat o saptamana cu o volatilitate foarte ridicata, unii dintre indicii reusind sa recupereze o parte din scaderile puternice inregistrate in sedinta de marti.

Lichiditatea pietei de actiuni din saptamana 25-28 aprilie a scazut cu 15%, la 172,98 milioane lei (41,56 milioane euro), iar segmentul de obligatiuni a atras schimburi in valoare de 102,33 milioane lei.

Indicele BET, al celor mai lichide zece titluri listate la BVB, a urcat cu 1,47% in ultima saptamana, la 4.975,46 puncte, in timp ce indicele compozit al pietei, BET-C, a castigat 0,99%, pana la 2.981,72 puncte.

Indicele BET-FI, al celor cinci societati de investitii financiare, a inregistrat o scadere de 2,88%, la nivelul de 20.313,76 puncte, iar indicele ROTX, tranzactionat la Bursa din Viena, s-a apreciat cu 0,44%, pana la 10.263,05 puncte.

“Nu cred ca doua zile peste pragul de 20.000 sunt suficiente ca sa tragem concluzia ca am trecut cu bine peste aceasta perioada mai volatila. Cred ca in perioada imediat urmatoare investitorii se vor concentra mai mult strict pe ceea ce ii afecteaza in mod direct, cum ar fi modificarea modului de impozitare”, a declarat Georgiana Pacesila, asset manager la Confident Invest, pentru Wall-Street.

Ea considera ca fundamental lucrurile nu au suferit schimbari majore, iar zilele de cresteri din saptamana trecuta sunt doar o pauza in trendul descendent.

Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri de la BVB, a incheiat saptamana in scadere cu 0,35%, pana la 455,19 puncte, iar indicele BET-NG, care reflecta evolutia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursa, a avansat cu 3,06%, pana la nivelul de 702,23 puncte.

Volatilitate foarte ridicata pe SIF-uri

Dupa ce in sedinta de marti, cele cinci societati de investitii financiare au pierdut aproape 14%, in ultimele doua zile ale saptamanii SIF-urile s-au tranzactionat peste pragul de 20.000 de puncte.

Titlurile SIF Oltenia (SIF5) au fost cele mai lichide din sector, cu un rulaj de 52,23 milioane lei, si s-au depreciat cu 3,314%, la pretul de 1,17 lei, in timp ce titlurile SIF Moldova (SIF2) au inchis saptamana cu o scadere de 4,21%, pana la 0,91 lei, in urma unor tranzactii de 25,72 milioane lei.

Actiunile SIF Banat-Crisana (SIF1) au pierdut 5,24% pana la pretul de 0,995 lei, in urma unor tranzactii de 9,99 milioane lei, iar titlurile SIF Muntenia (SIF4) au crescut cu 1,59%, la 0,64 lei, pe un rulaj de 7,71 milioane lei.

SIF Transilvania (SIF3) a facut obiectul a unor tranzactii in valoare de 11,08 milioane lei, in timp ce actiunile au scazut cu 2,83%, pana la pretul de 0,515 lei.

“In cazul SIF-urilor se observa pentru ultimele doua saptamani realizarea unor volume de tranzactionare foarte mari, semn ca multi investitori au ales sa iasa de pe aceste actiuni, contextul intern si extern nefavorabil, trecerea datelor de inregistrare pentru dividende si amanarea discutarii ridicarii pragului de detinere reprezentand argumentele principale in luarea acestei decizii”, se indica in raportul saptamanal Puls Capital realizat de Intercapital Invest.

Erste Bank, singura banca pe cresteri

Titlurile BRD Groupe Societe Generale (BRD) au scazut cu 2,31%, la 12,7 lei/actiune, pe o lichiditate de 14,54 milioane lei, in timp ce actiunile Erste Bank (EBS) au castigat 0,74%, pana la 123 lei, pe fondul unui rulaj de 1,8 milioane lei.

Actiunile Bancii Transilvania (TLV) au inchis saptamana cu o pierdere de 1,34%, la pretul de 1,47 lei, in urma unor schimburi de 11,2 milioane lei.

“Scaderile foarte mari si pe termen scurt pentru majoritatea companiilor de la BVB creaza insa premisele si a unei inversari de trend, pentru ca insa sunt necesare cateva conditii”, afirma analistii Intercapital Invest. Astfel, este necesara o stabilizare a burselor internationale si o confirmare la nivel intern ca masurile propuse de guvern pentru reducerea deficitului bugetar vor fi puse in aplicare si acceptate social si politic.

De pe alta parte din sectorul energetic, titlurile OMV Petrom (SNP) s-au apreciat cu 0,30%, pana la pretul de 0,3 lei, pe rulaje de 9,31 milioane lei.

Actiunile Transelectrica (TEL) au urcat cu 9,26%, la 17,7 lei, pe o lichiditate de 2,42 milioane lei, in timp ce titlurile Transgaz (TGN) au castigat 2,59%, pana la cotatia de 213,9 lei, in urma unor schimburi de 4,48 milioane lei.

Sursa & Copyright Mediafax

iPad-ul a apărut în rafturile magazinelor din Australia, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Spania, Elveţia şi Marea Britanie la aproape două luni după lansarea de pe 3 aprilie din Statele Unite. Apple a întâmpinat probleme serioase pe piaţa americană, unde nu a putut ţine pasul cu cererea uriaşă, compania luând în ultimă instanţă decizia de a amâna cu o lună lansarea internaţională, transmite Bloomberg.

Analiştii estimează că Apple va vinde 1,7 milioane de iPad-uri în trimestrul aprilie-iunie şi cinci milioane la nivelul întregului an, însă orice prognoză poate fi răsturnată de capacitatea Apple de a produce tot mai multe astfel de gadget-uri pentru a satisface cererea.

La fel ca în cazul iPhone-ului, vânzările tablet PC-ului celor de la Apple ar trebui să fie determinate în mare măsură de succesul pe plan internaţional. Din volumul total de modele iPhone vândute, numai o treime au mers către clienţi din Statele Unite.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

“Cererea de revenire în jos de la 8,3% la 6,8% din PIB implică o scădere a deficitului bugetar. (…) Ea poate fi făcută prin creşteri de taxe. Este o alternativă. S-a discutat despre ea, s-a referit la ea şi şeful FMI, dar şeful FMI a facut-o într-un context pe care îndrăznesc să-l numesc electoral. Oricum, a fost un context politic. Realitatea este alta, altfel s-a discutat aici. Iar la unele măsuri chiar experţii FMI şi-au pus semne de întrebare”, a spus Vasilescu la emisiunea “După 20 de ani” difuzată de ProTV.

Directorul general al FMI, posibil candidat la preşedinţei Franţei, a declarat recent la postul de televiziune France 2 că FMI a propus Guvernului majorarea impozitelor, în special pentru cei mai bogaţi, dar autorităţile din România au luat decizia tăierii salariilor funcţionarilor.

Consilierul guvernatorului BNR spune că FMI a cerut inversarea trendului deficitului bugetar, care a crescut în ultimii ani de la 2,5% din PIB la 5,4% din PIB şi la 8,3% din PIB în 2009.

“A apărut acest scurtcircuit în momentul în care undeva la periferia zonei euro s-a aprins un foc, de unde s-a molipsit toată Europa, şi anume în Grecia. Ce s-a întâmplat în Grecia, s-a văzut că s-a produs un cuplaj, un deficit bugetar de două cifre, cu o datorie a statului care depăşeşte 100% din PIB (…) Este preferabil să întârziem ieşirea din recesiune decât să se întâmple un scurtcircuit puternic care să aprindă şi România aşa cum a aprins Grecia, Grecia şi-a luat inima în dinţi şi până la urmă şi-a rezolvat lucrurile”, a comentat Vasilescu.

El susţine că ar fi mult mai grav să se reinflameze inflaţia, care ar eroda din nou puterea de cumpărare a întregii populaţii, decât să fie reduse pensiile şi salariile bugetarilor. Oficialul BNR recunoaşte însă că măsurile stabilite de Guvern nu sunt măsuri anticriză.

“Am citit, am auzit şi la radio şi la televiziune ideea că aceste măsuri de ajustare salarială, ajustare fiscală, sunt măsuri anticriză. Îmi pare rău, nu sunt măsuri anticriză, ele au un singur rol. S-a produs un scurtcircuit în buget şi aceste măsuri sunt menite să ducă la repararea, la dregerea acestui scurtcircuit. Este un deranj dramatic şi acest deranj nu poate să meargă înainte”, a adăugat consilierul guvernatorului BNR.

Vasilescu a continuat arătând că toţii banii populaţiei economisiţi în bănci reprezintă 100 de miliarde de lei, adică 24 de miliarde de euro, şi, dincolo de dimensiunea redusă a acestora, este greu de crezut că toată lumea ar accepta să-şi împrumute întreaga sumă Guvernului.

“În condiţiile astea e nevoie de finanţare externă, fără finanţare externă nu putem merge mai departe. Nu este vorba de un termen până cine ştie când, este vorba de 1 iunie. Până la 1 iunie este vorba de numai câteva zile”, a mai spus Vasilescu.

Pe de altă parte, oficialul BNR apreciază că România nu se află în pericol de a intra în incapacitate de plată, arătând că banca centrală are suficientă valută pentru a acoperi datoriile scadente.

“Problema cu incapacitate de plată este scoasă de anumite centre de informaţii din lume, de anumite agenţii. Ce înseamnă incapacitate de plată, să ai datorii şi să nu le poţi plăti când vin la scadenţă. Ştiţi
bine că atunci când e vorba de plata datoriilor externe întodeauna se asociază banca centrală, pentru că atunci când sunt datorii de plătit în valută, datorii ale statului, chiar dacă ele sunt decontate în lei, le plăteşte banca cenrală în valută”, a explicat Vasilescu.

<>

Sursa & Copyright Mediafax

Consilierul ministrului Economiei, Monica Maurer, a încasat în aprilie suma de 22.083 lei, din calitatea de membru al Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări de la Eximbank.

Din acest comitet fac parte şi doi secretari de stat în Ministerul Economiei, respectiv Claudiu Constantin Stafie şi Maria Pârcălăbescu.

Ministrul Economiei, Adriean Videanu, are un salariu brut de 7.643 lei.

Secretarul de stat Irinel Cristu a încasat suplimentar în aprilie, din calitatea de membru al Consiliului Economic Social, suma de 840 lei.

Ceilalţi secretari de stat din instituţie sunt Tudor Şerban şi Borbely Karoly.

Cei nouă consilieri personali ai ministrului Economiei au avut în aprilie salarii brute cuprinse între 1.385 lei şi 3.876 lei, însă opt dintre ei au încasat suplimentar sume cuprinse între 47 lei şi 22.083 lei, potrivit datelor publicate vineri de instituţie.

De asemenea, cei cinci secretari de stat ai instituţiei au salarii brute de 6.691 lei, însă patru dintre aceştia au obţinut venituri suplimentare din reprezentarea ministerului în “structuri constituite la nivelul altor unităţi” în valoare de 22.092 lei, 18.500 lei, 10.296 lei, respectiv, 840 lei.

Directorul de Cabinet al lui Videanu, care are un salariu brut de 3.461 lei, a avut un venit suplimentar în aprilie de 19.750 lei. Directorul de Cabinet al ministrului este Marian Ţurlea.

Şeful Direcţiei generale de energie, petrol şi gaze din minister a avut în aprilie un salariu brut de 6.954 lei, la care s-au adăugat 4.200 lei. Totodată, un director din cadrul Direcţiei de energie, al cărui salariu brut a fost de 3.846 lei, a primit pe lângă salariu, suma de 8.534 lei.

Directorii adjuncţi ai Autorităţii de management pentru programul operaţional “Creşterea competitivităţii economice”, prin care sunt gestionate fonduri europene, au avut în aprilie salarii brute cuprinse 5.922 lei şi 6.192 lei, în timp ce directorul general al acestui organism a avut un salariu brut de 6.954 lei.

“În conformitate cu deciziile referitoare la diminuarea efectelor crizei economice, adoptate de Guvern, veniturile suplimentare încasate până la sfârşitul anului 2010, din indemnizaţiile reprezentanţilor ministerului în societăţile din domeniul energetic, la care statul deţine, în urma procesului de privatizare, un pachet minoritar de acţiuni, vor fi donate la Fondul de solidaritate”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.

<>

Sursa & Copyright wall-street.ro

Lichiditatea pietei de actiuni s-a redus usor la 32,41 milioane lei (7,78 mil. euro), iar pe segmentul obligatiunilor s-au realizat tranzactii in valoare de 364.645 euro.

Indicele BET, al celor mai lichide zece titluri listate la BVB, a urcat cu 0,58%, pana la 4.975,46 puncte, in timp ce indicele compozit, BET-C, a castigat 0,88%, pana la 2.981,72 puncte.

Indicele BET-FI, al celor cinci societati de investitii financiare, s-a apreciat cu 0,51%, pana la 20.313,76 puncte, iar indicele ROTX, tranzactionat la Bursa din Viena, a crescut cu 0,61%, ajungand la 10.263,05 puncte.

Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a urcat cu 0,47%, la 455,19 puncte, iar indicele BET-NG, care reflecta evolutia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursa, a crescut cu 1,75%, pana la 702,23 puncte.

SIF Oltenia (SIF5) a atras, din nou, cel mai mare rulaj din piata, de 9,25 milioane lei, in timp ce pretul actiunilor a coborat cu 0,85%, la 1,17 lei. Pe de alta parte, titlurile SIF Moldova (SIF2) au castigat 1,11%, la 0,91 lei, pe o lichiditate de 4,41 milioane lei.

Din sectorul bancar, titlurile Bancii Transilvania (TLV) au pierdut 1,34%, la pretul de 1,47 lei, pe tranzactii in valoare de 2,03 milioane lei, in timp ce actiunile BRD SocGen (BRD) au scazut cu 2,31%, la 12,7 lei, pe schimburi de 1,82 milioane lei.

Actiunile OMV Petrom (SNP) s-au apreciat cu 1,69%, la pretul de 0,3 lei, pe rulaje de 1,79 milioane lei, in timp ce titlurile Dafora (DAFR) au urcat cu 3,70%, la 0,112 lei, pe o lichiditate de 1,38 milioane lei.

Sursa & Copyright Mediafax

Preţul mediu al gazelor naturale din România a fost, în ultimul semestru din 2009, de 31.66 lei pe GJ, potrivit Eurostat, biroul de statistică la UE.

Preţul mediul la nivelul blocului comunitar, din ultimele şase luni ale anului trecut, al unui GJ de gaze naturale destinate consumatorilor casnici a fost de 14,67 de euro. Raportul nu conţine, însă, date despre patru state.

Ponderea taxelor în preţul total al unui GJ de gaze naturale s-a situat, în perioada iulie-decembrie, de 45,5% în cazul României, al doilea nivel ca mărime din UE, după cel din Danemarca (50,4%). Media Uniunii este de 22%, cele mai mici ponderi fiind înregistrate de Portugalia şi Marea Britanie (5%).

Cele mai ridicate preţuri sunt observate la Suedia (26,9 euro), Danemarca (26,8 euro) şi Olanda (18,7 euro). Cele mai mici au fost înregistrate, exceptând România, de Bulgaria (9,7 euro) şi Estonia (10,1 euro).

În funcţie de preţul gazelor naturale ajustat la puterea de cumpărare, România se plasează pe locul 18 în UE, cu 13,65 PPS (Purchasing Power Standard – standarde de putere de cumpărare) pentru un GJ, primele poziţii fiind ocupate de Suedia (23,8 PPS), Polonia (21,8 PPS) şi Bulgaria (20,2 PPS). Pe ultimele poziţii se plasează Luxemburg (10,7 PPS), Belgia (12,7 PPS) şi Marea Britanie (12,9 PPS). În UE, indicatorul se situează la 14,7 PPS.

Evaluat în lei, preţul gazelor naturale s-a redus cu 8,2% în ultimul semestru al anului trecut, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2008. În UE, cele mai accentuate scăderi, calculate având în vedere preţul gazelor în moneda locală, au fost înregistrate de Belgia (29%), Italia (26%), Letonia şi Slovenia (24%). Cele mai mari creşteri sunt observate la Ungaria (11%), Lituania şi Polonia (6%).

Din punct de vedere al preţului mediu al energiei electrice destinate populaţiei (exprimat în euro) în ultimul semestru din 2009, România se plasează pe locul 23 în UE, din 26 de ţări, cu un nivel de 9,79 de euro pentru 100 de kWh. Primele poziţii sunt ocupate de Danemarca (25,5 euro) şi Germania (22,9 euro), iar pe ultimele locuri se plasează Bulgaria (8,2 euro), Estonia (9,2 euro) şi Lituania (9,3 euro). În UE, preţul mediu a fost de 16,45 de euro pentru 100 de kWh.

În cazul României, preţurile la energie au crescut cu 2,1%, comparativ cu ultima jumătate a anului trecut, la 41,6 lei, iar taxele au avut o pondere de 16,8% în nivelul total, faţă de 26% în UE.

Preţul gazelor naturale pentru consumatorii industriali din România a fost, în ultimele şase luni din 2009, de 5,93 de euro, sub nivelul mediu al Uniunii, de 8,22 euro. Cel mai redus preţ îl are Marea Britanie (5,82 de euro), iar cel mai mare este înregistrat de Danemarca (13,56 euro).

Eurostat notează că preţul gazelor la care face referinţă priveşte preţul plătit de gospodăriile cu un consum anual cuprins între 20 şi 200 de GJ (între 5.556 şi 55.556 kWh) de gaze. Preţul energiei electrice se referă la gospodăriile care consumă anual între 2.500 şi 5.000 kWh.

Standardele de putere de cumpărare reprezintă o monedă artificială de referinţă care elimină diferenţele nivelurilor preţurilor dintre state.

(Un GJ este echivalent cu 0,239 Gigacalorii)

<>

Sursa & Copyright wall-street.ro

Pentru aceasta operatiune se vor emite 38,76 milioane de actiuni, iar fiecare actionar va primi un titlu pentru patru detinute anterior, potrivit hotararilor din adunarea generala remise Bursei de Valori Bucuresti. Astfel, capitalul social va urca la 19,37 milioane lei.

La inceputul lunii mai un grup de actionari au solicitat directorului general al companiei prezentarea unui plan de reducere a creantelor, insa propunerea a fost respinsa in adunarea generala.

Contor Group estimeaza ca va inregistra in acest an un profit net de 4,14 milioane lei, de 3,7 ori mai mare decat rezultatul din 2009.

Compania are un capital social de 15,51 milioane lei, divizat in 155,06 milioane actiuni cu o valoare nominala de 0,10 lei. Actionarul majoritar al societatii este Contor Caracioni Gmbh, cu o detinere de 61,44%.

Valoarea de piata este de 16,9 milioane lei (4,07 mil. euro), potrivit ultimului pret de 0,109 lei/actiune.

Sursa & Copyright wall-street.ro

Lichiditatea pietei de actiuni la mijlocul zilei era de 20,02 milioane lei (4,82 mil. euro).

Indicele BET, al celor mai lichide zece titluri listate la BVB, urca cu 0,99%, pana la 4.995,76 puncte, in timp ce indicele compozit, BET-C, castiga 0,93%, pana la 2.983,19 puncte.

Indicele BET-FI, al celor cinci societati de investitii financiare, se aprecia cu 0,06%, pana la 20.222,71 puncte, iar indicele ROTX, tranzactionat la Bursa din Viena, crestea cu 0,94%, ajungand la 10.296,85 puncte.

Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, urca cu 0,58%, la 455,66 puncte, iar indicele BET-NG, care reflecta evolutia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursa, crestea cu 1,35%, pana la 699,48 puncte.

Sursa & Copyright wall-street.ro

Cele 1,75 milioane de actiuni vor fi achizitionate la un pret minim de 0,1 lei/actiune si la un maxim de 0,5 lei. Durata maxima de rascumparare a titlurilor este de 12 luni de la data publicarii hotararilor in Monitorul Oficial.

Actiunile rascumparate urmeaza sa fie distribuite gratuit administratorilor si managerilor companiei.

Farmaceutica Remedia a raportat pentru primele trei luni ale anului un profit net de 1,84 milioane lei (0,44 mil. euro), in crestere cu 47% fata de rezultatul din intervalul similar al anului precedent.

Compania are un capital social de 10,6 milioane lei, impartit in 106,08 milioane actiuni cu o valoare nominala de 0,10 lei.

Actionarul majoritar al societatii este presedintele companiei Valentin-Norbert Tarus, cu o detinere de 66,05%, in timp ce filiala din Romania a companiei germane AHG Industry – AHG Simcor Industry, are o participatie de 16,65%.

Valoarea de piata a companiei este de 19,09 milioane lei (4,6 mil. euro), conform ultimei cotatii de 0,18 lei/actiune.

Sursa & Copyright Mediafax

“În 2009, Pilonul II a încasat primă lovitura grea din partea Guvernului, prin îngheţarea contribuţiei la 2%, în locul unei creşteri la 2,5%, conform legii, cel mai redus nivel din Europa şi din lume. Prin această masură, cei cinci milioane de contributori au pierdut deja 200 de milioane de euro în 2009 şi 2010, iar măsura le va produce în continuare pierderi de încă 800 de milioane de euro până în 2017″, se arată într-un comunicat al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

Pe termen lung, se spune în comunicat, măsura din 2009 va reduce pensiile private ale actualilor salariaţi cu până la 15%.

“În pofida tuturor argumentelor tehnice prezentate de specialiţti în ultimele trei săptămâni, Guvernul încă nu a renunţat la ideea reducerii contribuţiei virate către Pilonul II de pensii private obligatorii, plănuind astfel să naţionalizeze Pilonul II şi să amaneteze viitorul a peste cinci milioane de salariaţi cărora le-a garantat la lansarea sistemului, în 2008, că vor putea obţine o pensie decentă din sistemul privat”, se menţionează în comunicat.

În acest an, Ministerul Finanţelor propune reducerea contribuţiei la Pilonul II de la 2,5% la 0,5%, măsură, care dacă va fi pusă în practică, va provoca noi pierderi de sute de milioane de euro şi reduceri de pensii de până la 30%-40%.

“Printr-o nouă afectare a Pilonului II, Guvernul ar reuşi ceea ce nicio ţară din lume nu a încercat, respectiv să taie şi pensiile celor care încă nu sunt pensionari, amanetând viitorul de dragul evitării unor reforme necesare în prezent”, potrivit APAPR.

Reprezentanţii Asociaţiei spun că reducerea contribuţiei la Pilonul II va fi pusă în practică prin nealocarea fondurilor necesare la viitoarea rectificare bugetară, conform declaraţiilor Ministerului Finantelor Publice.

“Măsura nu rezolvă nimic din problema deficitului bugetar uriaş al ţării (…). Potrivit declaraţiilor oficiale, în absenţa măsurilor de austeritate anunţate deja, deficitul bugetar ar fi ajuns la 9,1% din PIB, adică 46 miliarde de lei. Din această sumă, tăierea a două puncte procentuale din contribuţia Pilonului II ar economisi statului, în 2010, suma de 660 de milioane de lei, adica 1,4% din deficitul total”, se precizează în comunicat.

APAPR solicită public tuturor instituţiilor din România să ia atitudine şi să se opună acestei propuneri.

De asemenea, pentru evitarea adoptării acestei măsuri injuste, Asociaţia propune Guvernului să solicite Eurostat, Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional ca toate contribuţiile virate către Pilonul II să fie exceptate de la calculul deficitului bugetar, conform practicilor europene şi internaţionale.

“Pilonul II nu este o cheltuială, ci o investiţie pe termen lung, iar o asemenea măsura, care este acceptată pentru statele Europei Occidentale, va fi susţinută de APAPR în cadrul discuţiilor de la Bruxelles din luna iunie, organizate de Federaţia Europeană a Pensiilor Private (EFRP)”, se menţionează în comunicat.

Totodată, APAPR propune ca finanţarea deficitului bugetar temporar creat de Pilonul II prin emisiuni de titluri de stat pe termen lung (10-15 ani) şi din veniturile din privatizarea companiilor unde statul mai deţine încă pachete de acţiuni.

“România este statul Uniunii Europene cu cea mai subdezvoltată piaţă de titluri de stat pe termen lung, fapt care afectează încrederea investitorilor instituţionali şi reduce şansele adoptării monedei unice euro. Ţara noastră ar putea acoperi deficitul temporar creat la buget de Pilonul II prin emisiuni de titluri de stat cu maturitate ridicată, care ar rezolva şi această problemă, împreună cu un management mai bun al datoriei publice”, se mai spune în comunicat.

<>